Text Size

ZIUA MONDIALA DIABET

PDFPrintE-mail

ZIUA MONDIALA DE LUPTA IMPOTRIVA DIABETULUI

ANALIZA DE SITUAŢIE 2015

I. DATE STATISTICE LA NIVEL INTERNAŢIONAL, EUROPEAN, NAŢIONAL

  1. Preambul

Campania “ Ziua Mondială de luptă împotriva Diabetului în perioada 2014 -2016 are ca temă generală Healthy living and Diabetes” respectiv “O viaţă sănătoasă şi Diabetul “, iar ca temă specifică pentru anul 2015 se mentine “Healthy eating and Diabetes” respectiv “Alimantaţia sănătoasă şi Diabetul“ [[1]].

Diabetul este provocarea majoră de sănătate a secolului XXI. Actualmente există 386 milioane de persoane cu diabet şi aproximativ 280 milioane cu risc major de a dezvolta această afecţiune. Pentru anul 2035 se prognozează în jur de o jumătate de miliard de persoane cu diabet, mai precis 592 milioane. În acest sens fiecare este implicat şi fiecare are un rol de jucat în a ajuta la reducerea afluxului persoanelor cu diabet şi a proteja viitorul.

Campania din 2015 îşi doreşte să inspire şi să angajeze comunităţile locale în promovarea unei alimentaţii sănătoase, ca factor cheie in lupta impotriva diabetului si ca piatra de temelie pentru o sanatate si dezvoltare durabile. Preocuparea principala din acest an este reducerea aportului de zahar din alimentatie. [[2]]

B. Diabet - date statistice

Date statistice la nivel internaţional

Cele mai recente date statistice de pe site-ul oficial al Federatiei Internationale de Diabet [[3]], arată că în anul 2014 existau 386,66 milioane de pacienţi cu Diabet Zaharat în întreaga lume şi că numărul lor va creşte la 592 milioane în anul 2035. Proporţia celor cu DZ de tip 2 este în creştere în majoritatea ţărilor. 77% dintre adulţii cu DZ trăiesc în ţările slab şi mediu dezvoltate. Cei mai mulţi pacienţi cu DZ au între 40 şi 59 ani .179 milioane cazuri de DZ sunt nediagnosticate. 4,9 milioane de diabetici au murit în 2014. La fiecare 7 secunde , un om moare din cauza diabetului. 612 miliarde de $ au fost cheltuiţi în 2014, pentru îngrijirile medicale ale pacienţilor cu DZ. 79 000 copii au dezvoltat DZ de tip 1, în anul 2013. 21 milioane de nou-născuţi sunt afectaţi la naştere de DZ matern ( pre-existent sau din timpul sarcinii).

Situaţia pe continente / mari regiuni geografice este prezentată în tabelul I:

Tabel I.

Regiune geografică

Număr pacienţi cu DZ

(milioane) în anul 2014

Europa

51.97

America de Nord si zona Caraibe

38.93

Zona Pacificul de Vest ( Australia şi Asia de Vest)

137.81

America Centrala si de Sud

24.79

Asia de Sud-Est

74.95

Africa

58,38

Total

386.66

Ţările cu cei mai mulţi pacienţi diabetici, cu vărste cuprinse între 20 şi 79 ani, în anul 2014 sunt prezentate în tabelul II:

Tabel II.

Ţara

Număr pacienţi cu DZ (milioane) în anul 2014

China

96,28

India

66,84

SUA

25,79

Brazilia

11,62

Federatia Rusa

10,9

Mexic

9,01

Indonezia

9,11

Germania

7,27

Egipt

7,59

Japonia

7,21

Frecvenţa deceselor datorate Diabetului Zaharat la persoanele de peste 60 de ani în anul 2014 pe regiuni geografice este redată în tabelul III:

Tabel III.

Regiune geografică

Frecvenţa deceselor datorate DZ, la persoane de 20-79 ani, în anul 2014

Europa

537 016

America de Nord si zona Caraibe

297 223

Zona Pacificul de Vest ( Australia şi Asia de Vest)

1 621 496

America Centrala si de Sud

219 050

Asia de Sud-Est

1 185 206

Africa

843 683

Date statistice la nivel european [3], [[4]]

În Europa, în anul 2014 au fost înregistraţi 51,97 milioane de pacienţi cu DZ cu vârste cuprinse între 20 si 79 ani.

Prevalenţa regională a bolii este de 7,87 %, iar cea comparativa este de 6,24%.

Decesele datorate Diabetului Zaharat în Europa , în anul 2014 au fost în număr de 537 016.

Ţările europene cu cei mai mulţi pacienţi diabetici ( 20-79 ani), în anul 2014 au fost:

· Germania cu 7,27 milioane

· Turcia cu 7,22 milioane

· Rusia cu 6,76 milioane

· Spania cu 3,70 milioane

· Italia cu 3,51 milioane

· Franta cu 3,24 milioane

Ţările europene cu cea mai mare prevalenţă a Diabetului Zaharat din Europa sunt: Turcia cu 14,84 %, Muntenegru cu 9,82 %, Macedonia cu 9.76%, Serbia cu 9.75 % şi Bosnia-Hertegovina cu 9,60 %.

Cheltuielile pentru sănătate, datorate Diabetului Zaharat s-au ridicat la 2775 Dolari / pacient diabetic in anul 2014.

Date statistice la nivel naţional [4]

În România, în anul 2014 existau 1 530 250 persoane cu vârsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani cu diabet .

Prevalenţa naţională a DZ este de 7.99 %, iar numărul de decese datorate diabetului la grupa de vârstă 20-79 de ani este de 17 285.

În ţara noastră cheltuielile anuale pentru un pacient cu Diabet Zaharat se ridica la 490 dolari, în timp ce în Norvegia se cheltuiesc 11 144 dolari / pacient diabetic/ an, iar în Elveţia 10 592 dolari / pacient diabetic/ an..

Incidenţa Diabetului Zaharat de tip 1 la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani este de 5,4 la 100.000.

II. REZULTATE RELEVANTE DIN STUDII NAŢIONALE ŞI INTERNAŢIONALE CU PRIVIRE LA DIABET

Despre Diabetul Zaharat

Diabetul [1] este o afecţiune cronică ce apare în contextul unei hipoproducţii pancreatice de insulină sau când organismul nu utilizează în mod corect insulina care se produce. Insulina este un hormon secretat de celulele pancreatice, care ajută celulele să preia glucoza din sânge şi să o transforme în energie. Producţia insuficientă de insulină sau utilizarea incorectă a acesteia duce la creşterea nivelului de glucoză în sânge – hiperglicemia. Aceasta este asociată, pe termen lung cu afectarea anatomica şi functionala a unor organe şi ţesuturi.

Tipuri de diabet

Diabet de tip 1 – este o boală autoimună caracterizată de distrugerea celulelor pancreatice producătoare de insulină [1]. Se mai numeşte diabet insulino-dependent. Producţia insuficientă de insulină, impune o administrare substitutiva zilnică. Diabetul de tip 1 este diagnosticat cel mai frecvent la copii sau la adultii tineri (diabet juvenil).

Diabetul de tip 2 este caracterizat prin rezistenţa la insulină [1]. Pacienţii cu acest tip de diabet nu pot utiliza corespunzător insulina, care se secretă normal. Exerciţiile fizice şi dieta sunt de ajutor, totuşi în multe cazuri este nevoie de antidiabetice orale sau chiar insulină. Se mai numeşte diabet non-insulinodependent sau diabetul de maturitate. Este tipul de diabet întâlnit cu o frecvenţă de 90%,în lume există peste 300 milioane de persoane cu diabet de acest tip.

Atât tipul 1 cât şi tipul 2 de diabet sunt afecţiuni grave.

Diabetul gestaţional - hiperglicemie apărută pentru prima dată în timpul sarcinii, la femei care nu au diagnostic de diabet. Afectează 4 % dintre femeile gravide. Simptomatologia este săraca şi în mod normal dispare după naştere. Totuşi femeile care au avut diabet gestational au un risc crescut de a dezvolta ulterior diabet de tip 2.

Semne şi simptome de alarmă

· Urinări frecvente

· Sete excesivă

· Polifagie

· Pirdere în greutate

· Oboseală

· Lipsă de interes şi concentrare

· Vărsături şi dureri gastrice

· Furnicături şi/sau amorţeală la nivelul membrelor

· Vedere înceţoşată

· Infecţii frecvente

· Vindecarea tardivă a rănilor.

Factori de risc pentru Diabetul de tip 2

· Supraponderea şi obezitatea

· Sedentarismul

· Intoleranţă la glucoză

· Dietă nesănătoasă

· Vârsta

· Hipertensiunea arterială şi hipercolesterolemia

· Istoric familial de diabet

· Istoric de diabet gestaţional

· Rasa şi etnia – o rată crescută a diabetului a fost semnalată la populaţia din Asia, la hispanici, la populaţia indigenă din SUA, Canada, Australia şi la afro-americani.

III. EVIDENŢE UTILE PENTRU INTERVENŢII LA NIVEL NAŢIONAL, EUROPEAN ŞI INTERNAŢIONAL (GHIDURI, RECOMANDĂRI ETC.)

Diabetul - educaţie şi prevenţie

Educaţie în diabet

A avea diabet este dificil. Pentru tratamentul şi managementul bolii, aceşti bolnavi trebuie să ia decizii importante toată viaţa: să îşi măsoare zilnic nivelul glicemiei, să ia medicamente, să facă exerciţii fizice cu regularitate, să îşi ajusteze dieta şi să îşi schimbe obiceiurile alimentare. Mai mult, bolnavii diabetici trebuie să facă faţă tuturor complicaţilor bolii, prin inportante ajustări în plan psihologic. Rezultatele se bazează în mare parte pe deciziile luate, de aceea este foarte important ca aceşti bolnavi să fie bine instruiţi în legătură cu boala lor, iar nevoile fiecăruia să poată fi ajustate de personal medical specializat [1].

Fără o educaţie specială despre diabet, aceşti bolnavi nu sunt pregătiţi să ia decizii, să îşi schimbe comportamentul şi să înfrunte toate problemele ridicate de această boală. Un management deficitar al bolii duce la rezultate medicale slabe şi la creşterea riscului pentru complicaţii.

Educaţia bolnavilor diabetici se realizează având la dispoziţie o echipă multidisciplinară. În unele ţări există astfel de echipe, dar în multe altele, nu numai că nu există, dar nici nu îi este recunoscută importanţa din punct de vedere medical.

Prevenţie primară în diabet

Până în prezent, tipul 1 de diabet nu poate fi prevenit. Factorii de mediu care declanşează procesul patologic ce duce la distrugerea celulelor pancreatice, sunt încă în studiu.

Tipul 2 de diabet, poate fi prevenit în multe cazuri prin menţinerea în limite normale ale greutăţii şi prin evitarea sedentarismului.

Federaţia Internaţională de Diabet (FID) [1] propune un plan simplu, în trei paşi pentru prevenţia diabetului de tip 2. În primul rând trebuie să fie identificate persoanele cu risc crescut de diabet de tip 2, folosind un chestionar, care să investigheze existenţa factorilor de risc (vârsta, greutatea, circumferinţa taliei, istoricul familial de diabet, asocierea cu boli cardiovasculare sau diabet gestaţional). Odată identificaţi, pacienţii la risc, trebuie să-şi determine nivelul seric al glicemiei şi să facă un test de încărcare la glucoză. Apoi trebuie să fie instruiţi despre boală şi cum pot evita sau întârzia debutul diabetului de tip 2.

Studiile de specialitate arată că menţinerea unei greutăţi în limite normale şi activitatea fizică moderată pot preveni apariţia diabetului de tip 2. În prevenţia primară a bolii un loc important îl are educaţia pentru sănătate. FID recomandă cel puţin 30 de minute de activitate fizică pe zi, cum ar fi : plimbări, înot, ciclism sau dans. Plimbările regulate de cel puţin 30 de minute pe zi, reduc riscul de apariţie a DZ tip 2 cu 35-40% .

Recomandări OMS pentru prevenirea şi combaterea diabetului

OMS urmăreşte impunerea şi susţinerea măsurilor eficace de urmărire, prevenţie şi de luptă împotriva diabetului, a complicaţiilor sale, în mod particular în ţările cu venituri mici şi intermediare [[5]]

În acest scop:

- furnizează linii directoare ştiinţifice asupra prevenirii diabetului

- stabileşte norme şi criterii de îngrijire pentru această maladie.

- Sensibilizează specialiştii asupra epidemiei mondiale de diabet

Federaţia Internaţională a Diabetului prin celebrarea „Zilei mondiale a diabetului” din 14 noiembrie, urmăreşte:

- asigurarea monitorizării diabetului şi a factorilor săi de risc.

1. GHIDUL TERAPEUTIC AL DIABETULUI ZAHARAT TIP 2, pentru medicii de familie [[6]]

Aspectele vizate în ghid:

- Definiţia şi clasificarea diabetului zaharat

- Screening şi diagnostic

- Educaţia terapeutică

- Managementul stilului de viaţă

- Ţinte terapeutice actuale

- Autocontrolul diabetului

- Protocolul terapeutic în diabetului zaharat tip 2

- Controlul tensiunii arteriale

- Diminuarea riscului cardiovascular

- Hipoglicemia

- Cetoacidoza diabetică

- Screeningul complicaţiilor cronice

- Sarcina la paciente cu diabet

2. GHIDUL DE DIAGNOSTIC AL DIABETULUI ZAHARAT, UPDATAT ÎN 2011 DE ADA (ASOCIAŢIA AMERICANĂ DE DIABET) [[7]]

3. GHID DE PRACTICĂ MEDICALĂ PETRU DIABET, PREDIABET ŞI

BOLI CARDIOVASCULARE

Task Force on Diabetes and Cardiovascular Diseases a Societăţii Europene de

Cardiologie [European Society of Cardiology (ESC)] şi a Societăţii Europene de Studiu al Diabetului [European Association for the Study of Diabetes (EASD)]

Autori/ Membrii Task Force, Lars Rydén, Co-Preşedinte, Eberhard Standl, Co-Preşedinte, Małgorzata Bartnik, Greet Van den Berghe, John Betteridge, Menko-Jan de Boer, Francesco Cosentino, Bengt Jönsson, Markku Laakso, Klas Malmberg, Silvia Priori, Jan Östergren, Jaakko Tuomilehto, Inga Thrainsdottir (Suedia) (Germania) (Polonia) (Belgia) (Marea Britanie) (Olanda) (Italia) (Suedia) (Finlanda)

4. GHID MEDICAL PENTRU INGRIJIREA PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT [[8]]

RESPONSABIL: Prof. Dr. Constantin-Ionescu Tîrgovişte, Preşedinte Comisia de Diabet a Ministerului Sănătăţii

Comisia Consultativă de Diabet, Nutriţie Boli Metabolice a Ministerului Sănătăţii: Profesor dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, preşedinte, Dr. Alina Nicolau, vicepreşedinte, Dr. Rucsandra Danciulescu Miulescu, secretar

Comisia de Diabet, Nutriţie Boli Metabolice a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate: Profesor Dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, preşedinte, Dr. Alina Nicolau, membru

Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului: Coordonator: Profesor Dr. Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Membri: Dr. Cristian Guja, Dr. Ana Maria Tinu, Dr. Rucsandra Danciulescu Miulescu

Mulţumiri experţilor care au revizuit ghidul: Profesor dr. Amorin Popa, Conferenţiar dr. Romulus Timar

Prezentul Ghid clinic îşi propune să comunice clinicienilor, pacienţilor, cercetătorilor, asiguratorilor obiectivele terapeutice şi instrumentele de evaluare a calităţii asistenţei medicale. Preferinţele individuale, comorbidităţile pot impune modificarea obiectivelor terapeutice, dar acest ghid precizează valorile ţintă dezirabile pentru majoritatea pacienţilor cu diabet zaharat. Prezentul Ghid clinic este elaborat pentru satisfacerea următoarelor deziderate:

- creşterea calităţii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale

- referirea la o problemă cu mare impact pentru starea de sănătate

- reducerea variaţiilor în practica medicală (cele care nu sunt necesare)

- reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice

- aplicarea evidenţelor în practica medicală; diseminarea unor noutăţi ştiinţifice

- integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)

- ghidul constituie un instrument de consens între clinicieni

- ghidul protejează practicianul din punctul de vedere al malpraxisului

- ghidul asigură continuitatea între serviciile oferite de medici şi de asistente

- ghidul permite structurarea documentaţiei medicale

- ghidul permite oferirea unei baze de informaţie pentru analize şi comparaţii

- armonizarea practicii medicale româneşti cu principiile medicale internaţional acceptate

IV. LISTA ACTELOR NORMATIVE ÎN VIGOARE LA NIVEL NAŢIONAL

Controlul diabetului în România se realizează în temeiul reglementărilor juridice cuprinse în următoarele acte legislative:

- MINISTERUL SANATATII PUBLICE Ordinul Nr. 1061/31.08.2006 / CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE Ordinul Nr. 425/04.09.2006

- Ordinul Comun al Ministerului Sănătăţii nr. 1591 din 30.12.2010 şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1110 din 30.12.2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011-2012

- Prin Ordinul nr. 1014/2011 publicat în Monitorul Oficial nr. 415/14.06.2011, Ministerul Sănătăţii a aprobat înfiinţarea Registrului naţional de diabet zaharat în cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

V. POLITICI, STRATEGII, PLANURI DE ACŢIUNE, PROGRAME EUROPENE ETC.

- Programului Naţional de Diabet zaharat aprobat prin Ordinul MS nr. 1061/425/4.09.2006 s-a aprobat organizarea si desfăşurarea

Prevederi:
Art. 1. - (1) Programul naţional de diabet zaharat are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea speranţei de viaţă a bolnavilor de diabet zaharat, precum şi asigurarea accesului la tratament al acestora.

(2) Programul naţional de diabet zaharat cuprinde trei componente şi anume: "Prevenţia şi controlul în diabet şi alte boli de nutriţie", "Tratamentul cu insulină al bolnavilor cu diabet zaharat" şi "Tratamentul cu antidiabetice orale al bolnavilor cu diabet zaharat".

(3) Programul naţional de diabet zaharat se finanţează integral din bugetul Ministerului Sănătaţii.

- Programul IV, Programele Naţionale de Sănătate privind Bolile Netransmisibile. Subprogramul 4, PROGRAMUL NAŢIONAL DE DIABET ZAHARAT aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului Sănătăţii nr. 1591 din 30.12.2010 şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1110 din 30.12.2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate pentru anii 2011-2012.

Coordonare metodologică a acestuia aparţine: Comisiei de diabet a Ministerului Sănătăţii.

Coordonare tehnică la nivel naţional:

a) Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Păulescu” Bucureşti;

b) Institutul Naţional de Sănătate Publică, pentru realizarea obiectivului prevăzut la lit.d

Obiective:

a) Prevenţia secundară a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complicaţiilor acestuia [inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];

b) Tratamentul medicamentos al pacienţilor cu diabet zaharat;

c) Automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrataţi;

d) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat.

Activităţi:

a) Evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c) – activitatea se derulează prin furnizorii de servicii medicale paraclinice aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate;

b) Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2: insulină şi antidiabetice orale;

c) Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulină şi materiale consumabile) şi automonitorizare pentru cazurile stabilite de comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii;

d) Asigurarea prin farmaciile cu circuit deschis a testelor de automonitorizare pentru pacienţii trataţi cu insulină;

e) Realizarea, implementarea şi managementul Registrului naţional de diabet zaharat şi a registrelor regionale [[9]] .

- Planul Global de Diabet pentru anul 2011 - 2021 elaborat de FID [[10]]

Obiectivele acestuia sunt:

- Îmbunătăţirea sănătăţii persoanelor cu diabet

- Prevenirea diabetului de tip 2

- Stoparea discriminărilor persoanelor cu diabet

Aderarea României la UE a impus implementarea pe plan naţional a reglementărilor Planurilor unionale de intervenţie [[11]].

- Planul prospectiv de lucru pentru următorii 10 ani, respectiv până în anul 2020, stabilit de Comisia Europeană. Motto-ul acestuia este „ O Uniune a Inovării” şi încearcă să concentreze politicile de abordare a schimbărilor demografice din UE după generaţia „baby-boom”.

Planul de lucru pentru 2011 al Comisiei s-a concentrat asupra a cinci domenii principale: informarea şi consilierea privind sănătatea, morbiditatea, factorii determinanţi ai sănătăţii, sistemele de sănătate şi legislaţia din domeniul sanitar.

Alături de Programele FID şi ale UE se înscriu şi Programele OMS, ale căror coordonate practice se aplică în toate ţările membre.

Misiunea programelor OMS pentru diabet este de a preveni, acolo unde se poate, apariţia diabetului, de a întârzia debutul complicaţiilor şi de a creşte calitatea vieţii pacienţilor cu diabet zaharat .

Programe UE

EUCID - European Core Indicators in Diabetes

Scopul EUCID este de a colecta şi compara date despre factorii de risc din diabet, complicaţiile bolii şi calitatea îngrijirilor medicale din ţările Uniunii Europene, dar şi din ţările care urmează să intre în Uniune.

TELEDIAB - Study of the Capabilities and Requirements of Operational

Client-Server Health Information System for Diabetes Obiectivul general al proiectului TeleDiab este de a construi în zona Mării Negre o infrastructură informatică, comună, pentru adoptarea şi implementarea unor programe informatice integrate şi interoperabile bazate pe standardele Europene, care să ajute la îngrijirea diabetului zaharat în regiune. 
Coordonator pentru România: Dr. Simion Prună, BSc(EE) MSc PhD Prof., Cercetător ştiintific Gr.I, Membru Asociaţia Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD)Colaboratori: Centre For Research And Technology Hellas (CERTH), Grecia
Middle East Technical University (METU), Ankara, Turcia- BIRO: Best Information through Regional Outcomes
- SEDIS: Building a Shared European Diabetes Information System Coordonator pentru Romania in acest proiect: Dr. Simion Prună, BSc (EE) MSc PhD Prof., Cercetător știintific Gr.I, Membru Asociația Europeană pentru Studiul Diabetului (EASD)

- EUBIROD este o continuare a proiectului BIRO (Best Information through Regional outcomes).

VI. MESAJE CHEIE

Ø „Alimentaţia sănătoasă începe cu un mic dejun sănătos”

Ø „Diabetul – protejaţi-vă viitorul „

Ø „Poartă albastru la micul dejun”

VII. SITUAŢIA CAMPANIILOR IEC CU TEMA ZMD la nivel naţional din anii anteriori:

- Anul 2010 „Să luăm controlul asupra diabetului, Acum!”

- Anul 2011 „Nu întârzia, începe de azi lupta cu diabetul”

- Anul 2012 „Diabetul – cheia este profilaxia”

- Anul 2013 „Şi tu poţi controla Diabetul”

- Anul 2014 „ Controlul Diabetului sta pe masa ta”



[1] International Diabetes Federation, World Diabetes Day. www.idf.org/worlddiabetesday

[2] International Diabetes Federation http://www.idf.org/ wdd15-act-today-change-tomorrow?language=en

[4] Source: IDF Diabetes Atlas Sixth Edition, International Diabetes Federation 2014 UPDATE

5 Diabete, Aide-memoire No 312, Septembre 2011 www.who.int

6 Jurnalul Român de Diabet şi Boli Metabolice, Vol.13, nr.4/2006 http://www.paulescu.ro/fisiere/dz-tip2.pdf

7 http: //care,diabetesjournals.org/ content /34/ Supplement_1

8 Ministerul Sănătăţii, Ordin nr. 1059/2009

http://www.spitaltarnaveni.ro/documents/ordin_nr__1059_2009.html

[10] Plan Global de Diabet 2011-2021. Federaţia Internaţională de Diabet

 

[11] Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 3.03.2011

 

cautare