Text Size

anunturi importante

17 mai ziua mondiala HTA

PDFPrintE-mail

Friday, 20 May 2011 09:28

ZIUA MONDIALA A HIPERTENSIUNII ARTERIALE

 

                    Ziua Mondiala a Hipertensiunii Arteriale este celebrata in data de 17  mai  si anul acesta are ca scop promovarea practicilor comportamentale preventive în rândul populaţiei                                       

Tema campaniei pentru celebrarea acestei zile o reprezinta conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa măsurării periodice a tensiunii arteriale

Sloganul campaniei esteVerifică-ţi tensiunea arterială menţine–o la valori normale                                                                                                    

MESAJELE CHEIE ale campaniei sunt :
Măsoară-ţi tensiunea”
“Consultă-ţi medicul  şi când eşti sănătos”

ANALIZA DE SITUAŢIE

I.  Date statistice

A. Internaţionale

Ø   6% din decesele înregistrate pe glob sunt atribuite HTA

Ø   Mai mult de o pătrime din populaţia globului este hipertensivă.

Ø   Conform predicţiilor matematice ale prevalenţei hipertensivilor pentru anul 2025 sunt de 1,56 bilioane pacienţi. Creşterea numărului persoanelor cu HTA va fi predominentă în ţările dezvoltate

Ø   In Europa rata HTA este superioară celor înregistrate în SUA (28%), Canada (27%) sau ţările din Asia incluzând China (20%) sau Coreea (22,9%).

Ø   Prin prevalenţa de 44,92% înregistrată în România aceasta se situează printre ţările din Europa cu prevalenţe reduse ale HTA după cum urmează: Grecia (31,1%), Suedia (38%), Italia (38%), Regatul Unit  (42%), Republica Cehă (42%), Portugalia (42%). Ţările europene cu prevalenţe ridicate sunt Spania (47%) sau Germania (55%).

Ø   Prevalenţa la bărbaţi este în mod semnificativ crescută faţă de valorile înregistrate la femei.

 

Dinamica mortalităţii datorate HTA

Ø rata mortalităţii datorate hipertensiunii se prezinta descendentă în perioada 2004-2008 respectiv 1,7% în perioada 2004 şi 1,4% în 2008

Ø are un trend ascendent pînă în anul 2040 (2,1%).

 

B. Naţionale

Ø 44,92% prevalenţa HTA în România .

Ø 40% din populaţia României suferă de HTA.

Ø 3,5%. riscul cardio-vascular la 10 ani în populaţia adultă a României

Ø Una din două persoane adulte ştie ce valori tensionale are şi cunoaşte complicaţiile pe care le poate da HTA.

Ø 1/5 din totalul populaţiei cu hipertensiune respectă întocmai tratamentul şi îşi măsoară tensiunea arterială.

 

Determinanţi ai stării de sănătate în relaţie cu HTA

Ø  Cu o frecvenţă de 12,4% a populaţiei de 12-24 ani care fumează zilnic,  România se situează pe locul 11, dintre ţările raportoare din Europa.

Ø  Cu o frecvenţă de 20,5% a persoanelor care fumează zilnic, din populaţia generală, România se plasează pe locul 9 dintr-un total de 12 ţări europene raportoare.

Ø  Frecvenţa de 11,79% a persoanelor de ≥ 15 ani care consumă un litru/capita de alcool, plasează România pe locul 6 dintr-un număr de 13 ţări europene raportoare.

Ø  Frecvenţa persoanelor ≥ 18 ani obeze este de 7,1% valoare ce plasează România pe locul 11 dintr-un număr de 11 ţări europene raportoare.

Ø  Frecvenţa consumatorilor de vegetale la populaţie ≥15 ani a fost de 54,1% ocupând locul 8 în ierarhizarea unui număr de 12 ţări europene raportoare.

Ø  Frecvenţa consumatorilor de fructe la populaţia ≥ 15 ani a fost de 45,6%, prin aceasta plasându-se pe penultimul loc într-o ierarhie a unui număr de 11 state europene raportoare.

           

II.               Rezultate relevante din studii

Ø În ţările în care s-au implementat programe naţionale pentru reducerea factorilor de risc cardiovascular, nivelul HTA  a scăzut foarte mult prin creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa controlului periodic al TA, cum ar fi o creştere cu 66% în Regatul Unit şi 76% în SUA, atestând succesul unor politici conjuncte de depistare a presiunii arteriale ridicate

Ø Depistarea  precoce, tratamentul şi controlul periodic reduc complicaţiile în mod particular la persoanele cu risc crescut

Ø În Europa conştientizarea controlului în vederea depistării HTA variază între 46% în Portugalia, 60% în Grecia şi 70% în Republica Cehă.

Ø Rezultatele studiului BP-CARE derulat în Ţările Ruropei Centrale şi de Est, printre care şi România au relevat faptul că  în proporţie de 27,1% s-a reuşit controlul TA la persoanele hipertensive tratate

Ø Studiul derulat în Anglia între anii 2003 şi 2006 a arătat că în intervalul dat gradul de conştientizare a populaţiei , tratamentul şi controlul HTA au crescut considerabil

 

III.           Strategii, programe de acţiune:

Ø    Subprogramul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular.

- Cunoaşterea ponderii în rândul populaţiei a factorilor determinanţi pentru BCV, diagnosticarea precoce şi monitorizarea acestora, pentru evitarea deceselor premature.

-         Program naţional de boli cardiovasculare

·       Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni CV.

·       Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic.

 

IV.           Analiza grupurilor populaţionale

Ø Prevalenţa HTA din România în raport cu sexul şi mediul de provenienţă.

-         urban - bărbaţi 46,6%, femei 38%

-         rural - bărbaţi 54,9%, femei 45,42%

Ø Prevalenţa HTA pe grupe de vârstă.

                              - 18-24 ani   8,75%

                              - 25-34 ani   15%

                              -35-44 ani   28,12%

                              - 45-54 ani 51,4%

- 55-64 ani 65,54%

- ≥65 ani 75,06% ani

        

Grupe de risc ale pacienţilor cu HTA

Ø Grupa cu risc scăzut

-         bărbaţi < 55 ani şi femei <65 ani cu HTA de gradul I

-         fără factori de risc

-         riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%

Ø Grupa de risc mediu

-         pacienţi cu HTA de niveluri diferite

-         prezenţa mai multor factori de risc

-          riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%- 20%

Ø Grupa de risc înalt

-         include: pacienţi cu HTA de gradul 1 şi 2 care au 3 sau mai mulţi factori de risc asociaţi, diabet sau afescarea organelor ţintă

-         pacienţi cu HTA severă fără factori de risc asociaţi

-         risc de eveniment CV major la 10 ani este de 20-30%

Ø Grupa de risc foarte înalt

-         include: pacienţi cu HTA gradul 3 şi unul sau mai mulţi factori de risc asociaţi

-         toţi pacienţii cu BCV clinic manifestă sau boală renală

-         Risc de evenimente CV majore de circa ≥30% în 10 ani.

 

 

 

ziua mondiala a meningitei

PDFPrintE-mail

Thursday, 28 April 2011 10:12

                                           MENINGITA

 

Meningita meningococică este o infecţie produsa de catre meningococ

Menin­gococul este extrem de fragil în mediul exterior, fiind distrus rapid la frig, căldură, uscăciune. Temperatura  optimă de dezvoltare este de 36-37°.
Meningococii sunt foarte sensibili  la penicilina G, peniciline semisintetice, rifampidnă, cloramfenicol, tetracicline, sulfamide.
Ca sex, bărbaţii sunt mai afectaţi decît femeile (2 : 1). Infecţiile respi­ratorii virale, uscăciunea mucoaselor, oboseala, alcoolismul scad rezistenţa şi predispun mai frecvent la infecţia meningococică Mortalitatea este mai mare la copiii sub 14 ani

Sursa de infecţie
este reprezentată numai de om : purtătorii de meningococi şi bolnavii cu rinofaringite meningococice şi cu alte forme de boală. Proporţia de purtători de meningococi este de 10-30% într-o populaţie obişnuită


Transmiterea
se face prin contact direct, prin picături nazale (aerogen) , provenite cel mai frecvent de la purtători sănătoşi sau de la bolnavi cu rinofaringită meningococică.


Contagiozitatea este destul de mare, însă virulenţa, în general slabă şi variabilă a meningococului explică numărul redus al îmbolnăvirilor, în comparaţie cu mulţimea celor infectaţi.


Simptome

Meningita propriu - zisa este de obicei, este precedată de o faringită iniţială . Incubaţia este de 2-3 (1-5) zile.

Debutul este brusc, cu frisoane, febră mare, cefalee, facies congestionat , greaţă şi vărsături. La copii, apar şi convulsii. în formele severe, La adult debutul poate fi cu intrare rapidă în comă, fiind confundat cu un accident vascular cerebral .

In perioada de stare,
bolnavul prezintă tabloul unei menin­gite acute cu: febră mare, cefalee, inconştienţă, delir, agitaţie psihomotorie, hiperestezie cutanată , fotofobie, tendinţă la somnolenţă, stupoare şi comă. Bolnavul stă în poziţia antalgică, de obicei, în atitudinea de „co­coş de puşcă" si prezinta redoare de ceafă . Pupilele sunt dilatate şi, deseori, se constată strabism şi ptoză palpebrală. Reflexele osteotendinoase sunt abolite sau exagerate. Frecvent, apare un herpes extins (in jurul gurii sau pe o mare parte a feţei). Bolnavii prezintă retenţie de urină sau incontinenţă şi, mai ales, copiii au un strigăt plîngător („ţipătul meningitic").

La copii, apar frecvent convulsii, iar la cei mici fontanelele bombează evident.  Pulsul este accelerat sau uneori rar (prin hipertensiune intracraniană). Bolnavii sunt constipaţi.
Lichidul cefalorahidian este hipertensiv , tulbure sau  purulent , în sînge, se constată leucocitoză (10 000-30 000 leucocite/mm3)

 

Evoluţie. Meningita meningococică netratată duce la moarte, în 80-90% din cazuri.

 

Forme clinice: forma discretă, atenuată (ambulatorie); forma comună acută; forma cronică, cu fe­bră neregulată, de tip intermitent, ce­falee, emaciere, caşexie; tulburări trofice motorii, senzoriale (cecitate, surditate) şi psihice (idioţie); forma supraacută sau fulgerătoare, în care de la debut (extrem de brutal) şi pînă la intrarea în comă se scurg doar cîteva ore, iar decesul poate surveni în 24 de ore.

Complicaţii şi sechele

Afectarea unor nervi cranieni
poa­te fi urmată de sechele importante.
Surditatea după meningită este mai frecventă decît se crede, variind, după statistici, între 3 şi 5%.. In unele cazuri, pierderea auzului în faza acută este urmată de revenire în lunile ur­mătoare. Alteori, surditatea este de­finitivă.
Alte afectări de nervi cranieni: strabism sau cecitate (nevrită optică).
Sechele psihice: cefalee persistentă, insomnii, depresie, slăbirea memori­ei. Acestea pot rămîne, mai ales după meningitele tratate tardiv.
Complicaţii alergice de ex artralgii (artrite)

Prognostic
Prognosticul meningitei meningo-cocice depinde de forma clinică şi de precocitatea diagnosticului şi tratamentului .Mortalitatea poate fi scăzută la 5-6%, cu reducerea la minimum a sechelelor. Prognosticul rămîne grav pentru forma fulgerătoare a meningitei


Tratament

Tratamentul trebuie început extrem de urgent. Succesul terapeutic depinde de acurateţea şi de precocitatea diagnosticului. Bolnavul trebuie tratat in spital, în condiţii de izolare, în cameră individuală şi cu îngrijire şi supraveghere adecvate, de preferinţă în secţia de terapie intensivă.
îngrijirile curente: hrană, aport de lichide, igiena tegumentului şi a mucoaselor  si prevenirea escarelor.


Medicaţia antimicrobiană

Penicilina G este antibioticul de elecţie. Penicilina G singură este suficientă pentru vindecarea meningitei meningococice .
Durata tratamentului este de 7-10 zile.

Măsuri ajutătoare: puncţii lombare (decompresive), sedative, vitamine. Complicaţiile alergice se tratează cu antiinflamatorii şi analgetice (acid acetilsalicilic) sau cu corticoizi.


 

 

 

 

 

Page 35 of 38

cautare