Text Size

anunturi importante

prevenirea cancerului de col uterin

PDFPrintE-mail

09.02.2011

         SAPTAMANA EUROPEANA DE PREVENIRE A

                CANCERULUI  DE COL UTERIN

Cancerul de col uterin este al doilea ca frecventa intre toate tipurile de cancer in intreaga lume , primul loc fiind ocupat de cancerul de san

Pretutindeni in lume, la fiecare doua minute o femeie moare din cauza cancerului de col uterin. In Romania situatia este cu atat mai trista cu cat cazurile de cancer sunt descoperite in stadii avansate. Din pricina problemele sociale si economice romanii nu isi fac controale periodice si ajung la medic numai cand boala este deja intr-un stadiu final.

Ca in cazul majoritatii cancerelor (90% din ele), este vorba de un carcinom, adica de o tumora ce se dezvolta pornind de la tesutul de acoperire numit epiteliu.
Cancerul de col uterin afecteaza cel mai frecvent femeile tinere (35-50de ani) in perioada de activitate genitala, in timp ce cancerul de corp uterin, mai rar, apare mai ales la menopauza

Colul uterin este o zona de tranzitie intre vagin si uter. Practic este un fel de inel care delimiteaza partea superioara a vaginului de partea inferioara a uterului. Vaginul are o structura diferita fata de cea a uterului (au tipuri diferite de celule). Colul uterin, fiind situat intre cele doua nu stie ce fel de structura sa adopte. Prin urmare, osciland intre cele doua tipuri este predispus la schimbari. Aceasta predispozitie il face sensibil si in fata modificarilor de tip cancerigen, adica displazia. Altfel spus pot aparea una sau mai multe celule altfel decat celelalte care se comporta si se inmultesc diferit fata de restul celulelor organismului si formeaza o tumora.

Factori favorizanti in aparitia cancerului de col uterin

1.HPV
Cauza numarul unu de aparitie a cancerului de col uterin este infectia cu virusul uman Papilloma (HPV).
Virusul este foarte raspandit si se transmite extrem de usor astfel ca aproximativ 75% din femeile active sexuale iau virusul. Din fericire numai o parte din acestea fac cancer, restul avand un sistem imunitar suficient de puternic care poate lupta impotriva virusului si il poate omori.
2.Viata sexuala inceputa devreme
3.Parteneri sexuali multipli
4.Femei cu mai mult de 5 sarcini
5.Se pare ca si fumatul are un rol favorizant in aparitia cancerului de col uterin
Leziunile precanceroase

       Aparitia acestui cancer este precedata de leziuni denumite displazii (transformare anormala) ale colului uterin. Aceste displazii pot fi depistate precoce si pot fi tratate, evitand astfel evolutia spre cancer. In absenta tratamentului, aceste displazii pot evolua spre cancer localizat, care poate, in 10-15 ani, sa se extinda la organele vecine (vagin, vezica urinara). In acest fel cancerul devine invaziv.

Simptome.

       Din  pacate  adeseori, nu se manifesta prin nici un semn. Totusi, sangerarile anormale (metroragii) dupa raportul sexual si secretia albicioasa (leucoree) cu striuri de sange sunt semne care trebuie sa alarmeze orice femeie. La examenul ginecologic, medicul va aprecia aspectul leziunilor si va recomanda, daca este necesar, depistarea cu ajutorul unui frotiu.
Diagnostic.
       In cazul depistarii unui frotiu anormal, trebuie efectuat un examen amanuntit al colului uterin (colposcopie), pentru a observa zonele suspecte ale colului si a se recolta tesut (biopsie). Examenul celulelor acestui tesut permite sa se aprecieze daca leziunile sunt benigne,precanceroase sau canceroase.
Tratamentul  depinde de stadiul de evolutie a leziunilor
- in stadiul de simple leziuni precanceroase, tesutul anormal este distrus (laser, distructie prin refrigerare sau prin curent electric);
- in stadiul de leziuni precanceroase (displazii) severe, interventia denumita conizatie ,  consta in ablatia (inlaturarea ) unei portiuni conice spre baza colului;
- in stadiul de cancer mai avansat (cancer invaziv), tratamentele depend de stadiul extensiei cancerului. Se recurge la interventie chirurgicala,la radioterapie si, eventual, la chimioterapie, utilizate singure sau combinate, in functie de situatie.

                                                Dr Gandacioiu Cristiana    

                                                  Promovarea Sanatatii

 

 

Linkuri

PDFPrintE-mail

CDirector: /

::
FisierDirector


--------------------------------------------------------------------------------

Nume Dimensiune Tip Modificat Permisiuni Actiuni

--------------------------------------------------------------------------------

Joomla_prep 4 KB Director 03/11/2010 22:08 drwxrwxr-x

css 4 KB Director 11/05/2009 13:29 drwxrwx---

dsp 4 KB Director 13/05/2009 13:22 drwxrwx---

grafica 4 KB Director 17/07/2008 07:24 drwxrwx---

images 4 KB Director 04/11/2010 15:02 drwxrwxr-x

img 4 KB Director 17/07/2008 07:25 drwxrwx---

pag 4 KB Director 17/07/2008 07:25 drwxrwx---

php 4 KB Director 17/07/2008 07:27 drwxrwx---

sitebuilder 4 KB Director 13/08/2009 13:56 drwxr-xr-x

upload 4 KB Director 22/11/2010 13:51 drwxrwxr-x

wordpress_prep 4 KB Director 03/11/2010 19:16 drwxrwxr-x

CONCURS_DRAGA.doc 24 KB Document Word 29/10/2009 10:25 -rw-------

buget2007.htm 36.49 KB Pagina HTML 03/06/2009 12:01 -rw-------

bugete_bilanturi.html 8.53 KB Pagina HTML 25/05/2009 11:35 -rw-------

concurs.htm 18.52 KB Pagina HTML 19/05/2009 09:20 -rw-------

conducerea.html 12.21 KB Pagina HTML 02/06/2009 11:12 -rw-------

diverse.html 2.56 KB Pagina HTML 13/05/2009 11:55 -rw-rw----

htaccess.txt 2.71 KB Fisier text 08/03/2010 00:32 -rw-rw-r--

index.html 5.14 KB Pagina HTML 04/11/2010 15:14 -rwxr-xr-x

page2.html 76.79 KB Pagina HTML 17/11/2010 09:16 -rwxr-xr-x

page3.html 2.82 KB Pagina HTML 04/11/2010 15:00 -rwxr-xr-x

page4.html 157.62 KB Pagina HTML 04/11/2010 15:00 -rwxr-xr-x

page5.html 5.43 KB Pagina HTML 01/06/2010 10:47 -rwxr-xr-x

page6.html 117.16 KB Pagina HTML 01/06/2010 10:07 -rwxr-xr-x

page7.html 10.78 KB Pagina HTML 22/11/2010 14:03 -rwxr-xr-x

robots.txt 304 Bytes Fisier text 08/03/2010 00:32 -rw-rw-r--


--------------------------------------------------------------------------------

26 Item(uri) 525.06 KB

--------------------------------------------------------------------------------



ATRE SPITATUL JUDETTEA

 

Metodologie BDA

PDFPrintE-mail

1
BOALA DIAREICA ACUTA (BDA) SI HOLERA
I. Denumirea si incadrarea bolii
Cod CIM:
• A 00 = Holera
A 00.0 – cu Vibrio cholerae, serogrup O1, biovar ElTor sau clasis/O139
• A 02 = Alte salmonelloze (cuprinde infectia sau intoxicatia alimentara cu alte
Salmonelle decat typhi si paratyphi)
A 02.0 – Enterita cu Salmonella (salmonelloze)
• A 03 = Shigelloza (dizenteria bacilara)
A 03.0 – Shigelloza cu Shigella dyzenteriae (grupa A)
A 03.1 – Shigelloza cu Shigella flexneri (grupa B)
A 03.2 – Shigelloza cu Shigella boydii (grupa C)
A 03.3 – Shigelloza cu Shigella sonnei (grupa D)
• A 04 = Alte infectii intestinale bacteriene
A 04.0 – Infectia enteropatogena prin Escherichia coli patogen
A 04.1 – Infectia enterotoxigena prin Escherichia coli toxigen
A 04.2 – Infectia enteroinvaziva prin Escherichia coli
A 04.3 – Infectia enterohemoragica prin Escherichia coli
A 04.5 – Enterita prin Campylobacter
A 04.6 – Enterita prin Yersinia enterocolitica
A 04.7 – Enterocolita prin Clostridium difficile
• A 07 = Alte boli intestinale prin protozoare
A 07.1 – Giardiaza
A 07.2 – Cryptosporidioza
• A 08 = Alte infectii virale si intestinale, precizate
A 08.0 – Enterita prin Rotavirus
A 08.3 – Alte enterite virale (pentru Norovirus)
II. Fundamentarea supravegherii
Etiologia BDA este insuficient documentata in Romania, iar riscul de import al
cazurilor de holera continua sa existe.
Conditiile geo-climatice din zona Deltei Dunarii si cea a litoralului Marii Negre sunt
favorabile dezvoltarii vibrionului holeric.
Din datele existente la Centrul National de Supraveghere si Control a Bolilor
Transmisibile (CNSCBT), reiese faptul ca, fata de sezonul iunie-noiembrie 2007, cand s-au
identificat doar 2155 agenti etiologici din cele 131.433 coproculturi efectuate, in sezonul
iunie-noiembrie 2008 s-a ajuns la cresterea de aproximativ 4,7 ori a numarului de probe
lucrate, iar in 2009 indicele de pozitivitate a fost de 4 ori mai mare.
Aceste aspecte sunt rezultatul incercarii de „revigorare” a sistemului de supraveghere
epidemiologica a BDA si a holerei.
Referinte legislative:
Legislatia europeana:
• Decizia Comisiei Europene 2119/98/EC, modificata prin Decizia Comisiei Europene
2007/875/CE, stabileste necesitatea constituirii unei retele europene de supraveghere a
bolilor transmisibile;
2
• Decizia Comisiei Europene 2000/96/EC, modificata prin Decizia Comisiei Europene
2007/875/CE, contine lista bolilor transmisibile care prezinta obligativitatea
supravegherii si raportarii
• Decizia Comisiei Europene 2000/57/EC, inlocuita prin Decizia Comisiei Europene din
28/IV/2008, privind evenimentele care trebuie raportate in sistemul de alerta precoce si
raspuns rapid, pentru prevenirea si controlul bolilor transmisibile.
Legislatia romana in vigoare:
• HG nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare si de colectare a datelor
pentru supravegherea bolilor transmisibile;
• Ordinul MSP nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informational al fisei unice
de raportare a bolilor transmisibile
• Ordinul MS nr. 883/2005 privind aprobarea Metodologiei de alerta precoce si raspuns
rapid in domeniul bolilor transmisibile;
• Ordinul MS nr. 860/2004 privind aprobarea Listei bolilor transmisibile prioritare in
Romania prevede ca holera si boala diareica acuta sunt boli transmisibile prioritare,
supravegheate pe baza unei metodologii de supraveghere;
• Ordinul MS nr. 588/2000 privind stabilirea unor categorii de boli pentru care
raportarea testarilor de laborator este obligatorie prevede ca toate laboratoarele
medicale, indiferent de sistemul din care fac parte, vor raporta semestrial, incepand cu
01.08.2000, la INCDMI Cantacuzino, numarul microorganismelor izolate si identificate,
precum si rezultatele antibiogramelor efectuate
• Ordinul MSP nr. 574/269/2008 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor nationale de sanatate in anul 2008 prevede realizarea indicatorului de
rezultat – anual: indicele de confirmare in laborator al bolilor transmisibile – minimum
50% (nr. cazuri confirmate in laborator/nr. cazuri boala transmisibila raportate)
III. Scop:
- evaluarea potentialului epidemiologic al bolii diareice acute in Romania si a
profilului microbiologic al acesteia
IV. Obiective:
- monitorizarea incidentei bolii diareice acute in vederea depistarii in timp util a
focarelor/epidemiilor de BDA
- identificarea etiologiei in vederea analizarii pe tipuri gnosologice a sindromului
diareic si cunoasterea rezistentei la antibiotice a celor bacterieni
- determinarea eficientei masurilor de control aplicat
- depistarea rapida a cazurilor sporadice suspecte de holera in Romania.
V. Definitie de caz:
V.1. Boala diareica acuta
Criterii clinice:
Diaree acuta: Orice persoana care prezinta cel putin trei scaune moi in ultimele 24 de ore, cu
sau fara deshidratare.
Diaree acuta cu sange: Diaree acuta cu sange vizibil.
Criterii de laborator:
- identificarea agentului etiologic al BDA (bacterian, viral)
Criterii epidemiologice:
Cel putin unul din urmatoarele trei link-uri epidemiologice:
- expunere la o sursa comuna
3
- transmitere interumana
- expunere la elemente contaminate din mediu
Clasificarea cazurilor:
A. Caz posibil:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice.
B. Caz probabil:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si un link epidemiologic.
C. Caz confirmat:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si de laborator.
V. 2. Holera
Criterii clinice:
Orice persoana care prezinta:
- diaree apoasa acuta
- varsaturi
- crampe musculare
- hipotermie
- deshidratare
- colaps
Criterii de laborator:
- izolarea Vibrio cholerae dintr-o proba biologica
si
- detectia antigenului O1 sau O139 in izolat
si
- detectia enterotoxinei holerice sau detectia genei enterotoxinei holerice in izolat
Criterii epidemiologice:
Cel putin unul din urmatoarele patru link-uri epidemiologice:
- expunere la o sursa comuna
- transmitere interumana
- expunere la alimente/apa de baut contaminate
- expunere la elemente de mediu contaminate
Clasificarea cazurilor:
A. Caz posibil:
NA (nu se aplica).
B. Caz probabil:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si un link epidemiologic.
C. Caz confirmat:
Orice persoana care intruneste criteriile clinice si de laborator.
VI. Tipuri de supraveghere:
Supravegherea epidemiologica a bolii diareice acute (BDA) si a holerei, cu notificare si
raportare in baza HG nr. 589/2007, este pasiva si se desfasoara la nivelul TUTUROR
Directiilor de Sanatate Publica Judetene (DSPJ) si a municipiului Bucuresti, iar la nivelul
DSPJ Braila, Constanta, Galati si Tulcea, toate cazurile de BDA raportate vor fi investigate
OBLIGATORIU cu laboratorul si pentru vibrionul holeric (sentinela).
Criteriile de selectie a judetelor Braila, Constanta, Galati si Tulcea pentru supravegherea
circulatiei vibrionului holeric au fost:
- mediu propice dezvoltarii vibrionului holeric judetele Braila, Galati si Tulcea
(riverane Dunarii si loc de varsare a fluviului)
4
si
- zona maritima importanta cu risc de import al holerei, judetul Constanta
VII. Perioada supravegherii:
Supravegherea epidemiologica a cazurilor se desfasoara in perioada iunie-noiembrie a
fiecarui an.
Prima zi de raportare este 8 iunie 2010, pentru saptamana 31 mai - 6 iunie 2010.
In cazul in care nu se transmit noi instructiuni, supravegherea BDA se va incheia in luna
noiembrie, ultima raportare fiind in data de 2 noiembrie 2010, pentru saptamana 25 - 31
octombrie 2010.
VIII. Culegerea, validarea datelor si circuitul informational:
1. Spitalul/sectia de boli infectioase, respectiv unitati sanitare altele decat cele cu profil
de boli infectioase:
** raporteaza catre DSPJ, in fiecare zi de luni, pentru saptamana precedenta:
- numarul de cazuri internate cu diagnosticul de BDA
- numarul de cazuri externate cu diagnosticul etiologic precizat (conform CIM)
- numarul de cazuri externate cu diagnosticul de BDA cu agent etiologic neprecizat
- numarul cazurilor externate cu infirmarea BDA
pe urmatoarele grupe de varsta: sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64 ani si 65 de ani si
peste, precum si,
- numarul de decese prin BDA inregistrate la copilul sub 1 an.
Prelevarea probelor biologice se va face inainte de administrarea de antibiotic, iar pastrarea si
transportul probelor pentru diagnosticul de laborator, precum si a celor pozitive pentru
confirmare, de la sectia/spitalul de boli infectioase, respectiv unitati sanitare altele decat cele
cu profil de boli infectioase, la laboratorul de microbiologie al DSPJ se vor face conform
protocoalelor de recoltare, pastrare si transport probe biologice din anexele 4, 5 si 6.
2. Laboratoarele de analize medicale (cu exceptia laboratorului DSPJ) din judet:
** raporteaza catre DSPJ, in fiecare zi de luni, numarul de examene coprobacteriogice
efectuate in saptamana precedenta si etiologiile identificate, in saptamana precedenta
** trimit la laboratorul de microbiologie al DSPJ, pentru identificarea agentului etiologic,
toate tulpinile neidentificate.
Pastrarea si transportul tulpinilor izolate la laboratorul de microbiologie al DSPJ, se va face
conform protocoalelor din anexele 4, 5 si 6.
NOTA: In judetele Braila, Constanta, Galati si Tulcea, la toate cazurile raportate,
internate sau nu, cu diagnosticul de BDA, probele prelevate pentru stabilirea etiologiei vor
fi testate OBLIGATORIU si pentru vibrionul holeric.
3. Medicii de familie din judetele Braila, Constanta, Galati si Tulcea:
** raporteaza catre DSPJ, in fiecare zi de luni, pentru saptamana precedenta:
- cazurile diagnosticate cu BDA in saptamana precedenta, pe urmatoarele grupe de varsta:
sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64 ani si 65 de ani si peste,
precum si,
- numarul de decese prin BDA inregistrate la copilul sub 1 an.
Prelevarea probelor biologice la cabinetul de medicina de familie sau la laboratorul de
microbiologie al DSPJ se va face inainte de administrarea de antibiotic, pastrarea si
transportul probelor pentru diagnosticul de laborator la laboratorul de microbiologie al DSPJ
se vor face conform protocoalelor din anexele 4, 5 si 6.
5
In cazul emiterii unui diagnostic de suspiciune de holera:
** toti furnizorii de servicii medicale:
- raporteaza catre DSPJ, in baza HG nr. 589/2007, cazul suspect/confirmat de holera,
imediat dupa depistare, initial telefonic, apoi pe Fisa unica de raportare caz de boala
transmisibila, in 5 zile de la data depistarii/confirmarii.
Pentru usurinta supravegherii epidemiologice, definitia cazului suspect de holera este
urmatoarea: “bolnav care prezinta diaree apoasa acuta, varsaturi, crampe musculare,
hipotermie, colaps, deshidratare”.
Suspiciunea de holera poate fi emisa de orice medic, pe baza definitiei de caz.
Responsabilitatea completarii fisei revine initial medicului curant si este definitivata de catre
medicul epidemiolog din DSPJ;
- directioneaza pentru internare la sectia/spitalul de boli infectioase, orice suspiciune de
holera
** DSPJ si a municipiului Bucuresti, va notifica in prima ora de la depistare, telefonic,
cazul suspect de holera atat la CRSP, cat si la CNSCBT, si vor incepe investigarea cazului
** confirmarea cazului suspect de holera se bazeaza pe diagnosticul bacteriologic stabilit de
catre INCDMI Cantacuzino.
NOTA: diagnosticul bacteriologic de holera se face ierarhizat.
* TOATE tulpinile suspecte pe mediu de cultura BSA, aglutinabile cu ser de grup O1 si
oxidazo-pozitive vor fi trimise la INCDMI Cantacuzino
* de asemenea, se vor trimite la INCDMI Cantacuzino toate tulpinile suspecte pe mediu de
cultura BSA, oxidazo-pozitive, neaglutinabile cu ser O1, izolate de la bolnavii cu BDA
Probele biologice vor fi prelevate inainte de administrarea de antibiotic si vor fi pastrate si
transportate de la sectia/spitalul de boli infectioase la laboratorul DSPJ, iar cele pozitive la
INCDMI Cantacuzino, insotite de Formularul de trimitere a tulpinii din anexa 1, conform
protocoalelor de recoltare, pastrare si transport din anexele 4, 5 si 6.
4. Directiile de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti,
** raporteaza la sectiile de epidemiologie a bolilor transmisibile din cadrul Centrelor
Regionale de Sanatate Publica (CRSP) si la CNSCBT, in fiecare zi de marti, datele din
saptamana precedenta raportarii (luni-duminica):
- numarul de cazuri internate cu diagnosticul de BDA
- numarul de cazuri externate cu diagnosticul etiologic precizat (conform CIM)
- numarul de cazuri externate cu diagnosticul de BDA cu agent etiologic neprecizat
- numarul cazurilor externate cu infirmarea BDA
pe macheta furnizata, pe grupe de varsta (sub 1 an, 1-4 ani, 5-9 ani, 10-14 ani, 15-64 ani si
peste 65 de ani, precum si
- numarul de decese prin BDA inregistrate la copilul sub 1 an.
Judetele Braila, Constanta, Galati si Tulcea vor raporta si numarul total de cazuri
diagnosticate cu boala diareica acuta.
** vor urmari si vor notifica prezenta sau absenta sindromului hemolitic uremic (SHU)
saptamanal, in fiecare zi de marti, prin e-mail la CNSCBT si CRSP, odata cu raportarea
numerica - inclusiv raportare „zero”.
Tulpinile izolate vor fi obligatoriu trimise pentru confirmare serologica si moleculara la
INCDMI Cantacuzino
** toate DSPJ si a municipiului Bucuresti, vor raporta, saptamanal, catre sectiile de
epidemiologie din cadrul CRSP regionale, rezultatele testelor microbiologice efectuate in
cadrul laboratorului propriu si in cadrul celorlalte laboaratoare de analize medicale din judet,
conform anexelor 2 si 3.
6
** vor trimite o parte din tulpinile izolate si tulpinile care nu au putut fi identificate in
laboratorele proprii, de la cazurile de BDA, la laboratoarele de microbiologie ale sectiei de
epidemiologie a bolilor transmisibile din cadrul CRSP regional (respectiv, INCDMI
Cantacuzino pentru teritoriul arondat CRSP Bucuresti), pentru diagnostic, confirmare si teste
suplimentare, inclusiv de evaluare a rezistentei la antibiotice, impreuna cu fisa de trimitere a
tulpinii din anexa 1.
In situatiile de focare de BDA in care etiologia ramane neprecizata, daca datele clinice si
epidemiologice aduc argumente, se vor face investigatii pentru etiologii virale, inclusiv
Rotavirus si Norovirus. Se vor trimite probe biologice la INCDMI Cantacuzino pentru
diagnostic si genotipare.
De asemenea, vor fi avute in atentie Giardia si Cryptosporidium.
NOTA:
** pentru toate cazurile de BDA la copii cu varste sub 5 ani, internate, se va face
investigarea etiologica si pentru E. coli enterohemoragice (EHEC, STEC, VTEC).
** in cazul coproculturilor in care peste 80% din germenii bacterieni dezvoltati apartin
genului Escherichia, in lipsa unui agent etiologic bacterian cu patogenitate intestinala
recunoscuta, 10 colonii/proba biologica, se trimit la INCDMI Cantacuzino pentru
confirmare serologica si moleculara a patotipurilor diareigene (EPEC, EHEC/VTEC,
EIEC, ETEC, DAEC si EAEC)
** toate tulpinile de Campylobacter identificate in laboratoarele de microbiologie ale
DSPJ/CRSP vor fi trimise pentru confirmarea diagnosticului la INCDMI Cantacuzino
** toate tulpinile de Salmonella identificate in laboratoarele de microbiologie ale
DSPJ/CRSP vor fi trimise pentru serotipare la INCDMI Cantacuzino.
5. Centrele Regionale de Sanatate Publica
** vor raporta la CNSCBT ( This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it ), in fiecare zi de miercuri, prin e-mail, in
formatul electronic furnizat, datele primite de la DSPJ arondate, impreuna cu analiza si
interpretarea acestora
** au responsabilitatea de a comunica DSPJ arondate rezultatele pentru probele lucrate la
nivelul laboratorului propriu, iar la CNSCBT activitatea laboratoarelor de microbiologie va fi
raportata utilizand tabelul din anexa 3
** vor trimite la CNEMM - INCDMI Cantacuzino:
- tulpinile care nu au putut fi identificate si tulpinile pentru care nu s-a putut face
caracterizarea de serogrup si serotip
- 10% din agentii etiologici izolati in laboratorul propriu (in cazul paucitatii de izolare se
trimit toate tulpinile izolate) in vederea controlului extern de calitate
6. Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile
** va transmite la Directia de Sanatate Publica si Control in Sanatate Publica din Ministerul
Sanatatii (DSPCSP-MS) datele saptamanale, in fiecare zi de joi, cat si situatiile
epidemiologice deosebite depistate in cadrul sistemului de alerta precoce si raspuns rapid
(caz suspect sau confirmat de holera, focare de BDA de colectivitate cu risc crescut pentru
sanatatea publica), in ziua raportarii.
7. INCDMI Cantacuzino
** va comunica la CNSCBT:
- numarul de tulpini primite, institutia care le trimite, scopul trimiterii (diagnostic,
confirmare, serotipare): saptamanal, in fiecare zi de miercuri
7
- rezultatele de confirmare si rezistenta la antibiotice a tulpinilor trimise de laboratoarele
DSP/CRSP, in electronica de date furnizata: lunar, pana in data de 10 a lunii, pentru luna
precedenta
In conformitate cu Ordinul MS nr. 883/2005, privind aprobarea Metodologiei de alerta
precoce si raspuns rapid in domeniul bolilor transmisibile:
** Directiile de Sanatate Publica Judetene si a municipiului Bucuresti,
vor raporta imediat, telefonic, la sectiile de epidemiologie a bolilor transmisibile din CRSP
regionale orice situatie epidemiologica speciala depistata in cadrul sistemului de
supraveghere (caz suspect sau confirmat de holera, focare de BDA etc.) si vor trimite
Raportul preliminar de alerta epidemiologica, in cazul depasirii pragului de alerta.
** Centrele Regionale de Sanatate Publica - sectiile de epidemiologie,
vor comunica, imediat, la CNSCBT datele referitoare la situatiile epidemiologice speciale
raportate de DSPJ arondate si vor trimite Raportul preliminar de alerta epidemiologica, in
cazul depasirii pragului de alerta in unul sau mai multe dintre judete.
** Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile,
1. va transmite la DSPCSP-MS, situatiile epidemiologice deosebite depistate in cadrul
sistemului de alerta precoce si raspuns rapid (caz suspect sau confirmat de holera, focare de
BDA de colectivitate cu risc crescut pentru sanatatea publica), in ziua raportarii
2. in calitate de structura competenta pentru supravegherea bolilor transmisibile desemnata
de Ministerul Sanatatii:
- raporteaza la ECDC holera, boala aflata sub incidenta Deciziei Comisiei Europene
2119/98/EC din 24.09.1998, modificata prin Decizia Comisiei Europene 2007/875/CE
- informeaza, cu privire la cazul de holera, Biroul RSI si Informare Toxicologica din
cadrul Institutului National de Sanatate Publica (BRSIIT-INSP) si DSPCSP-MS
IX. Analiza datelor:
a) la nivel local:
- rata de incidenta lunara si estivala a BDA, pe grupe de varsta si medii
- rata fatalitate lunara si estivala specifica la grupa de varsta 0-1 an
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul cazurilor raportate (cu agent
etiologic precizat sau neprecizat)
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul celor identificate
- profilul rezistentei la antibiotice a tulpinilor izolate – lunar si estival
b) la nivel regional:
- rata de incidenta lunara si estivala a BDA, pe grupe de varsta si medii, in judetele
arondate
- rata fatalitate lunara si estivala specifica la grupa de varsta 0-1 an, in judetele arondate
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul cazurilor raportate, in judetele
arondate
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul celor identificate, in judetele
arondate
- profilul rezistentei la antibiotice a tulpinilor izolate – lunar si estival, in judetele arondate.
c) la nivel national:
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul cazurilor raportate, in judetele
arondate
- rata de incidenta lunara si estivala a BDA, pe grupe de varsta si medii, in judetele
Romaniei
- rata fatalitate lunara si estivala la grupa de varsta 0-1 an, in judetele Romaniei
8
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul cazurilor de BDA raportate, in
judetele Romaniei
- ponderea lunara si estivala a diferitelor etiologii din totalul celor identificate, in judetele
Romaniei
- profilul rezistentei la antibiotice a tulpinilor izolate - lunar si estival, in judetele
Romaniei.
X. Indicatori de evaluare a sistemului de supraveghere:
- cresterea cu 10% a cazurilor de BDA cu etiologie identificata, comparativ cu anul
precedent
XI. Feed-back informational:
** de la DSPJ, la cabinetele medicilor de familie si catre spitalele/sectiile de boli infectioase
si pediatrie = rezultatul analizei epidemiologice efectuate la nivel local, in format electronic -
lunar;
** de la CRSP regional, la DSPJ arondate = rezultatul analizei epidemiologice efectuate la
nivel regional, in format electronic - lunar;
** de la CNSCBT,
- la CRSP regionale si toate DSPJ = rezultatul analizei epidemiologice efectuate la nivel
national, in format electronic - lunar;
- catre INCDMI Cantacuzino = evolutia estivala a BDA (perioada iunie-noiembrie) - la
sfarsitul perioadei de supraveghere.
XII. Atitudinea fata de cazuri si contacti:
A. Boala diareica acuta (BDA):
** toate cazurile de BDA depistate se evalueaza din punct de vedere al deshidratarii
- cazurile de BDA cu deshidratare medie sau grava se interneaza
- investigarea etiologica a cazurilor de BDA internate este obligatorie pentru
unitatea sanitara cu paturi
** contactii cazurilor de BDA se supravegheaza clinic la domiciliu/in colectivitate
** lucratorii din sectoarele de risc, cu diagnosticul de BDA, se scot temporar din productie
si vor fi reprimiti la locul de munca conform legislatiei in vigoare
B. Holera:
** contactii cazurilor de holera confirmate bacteriologic se izoleaza obligatoriu in
spitalul/sectia de boli infectioase
** purtatorii de Vibrion Cholerae O1 si O139 se supun tratamentului antibacterian in
spitalul/sectia de boli infectioase
** externarea bolnavilor de holera, a contactilor acestora si a purtatorilor se face conform
normelor
** reprimirea la fostele locuri de munca a lucratorilor in sectoarele cu risc se face conform
legislatiei in vigoare
9
ANEXA 1
DSPJ/CRSP __________________
FORMULARUL DE TRIMITERE A TULPINII
Cod caz*: _______________ Sex: ˇ masculin ˇ feminin
Domiciliu: ________________________________________________________
Data nasterii: (zz/ll/aaaa) ___/___/_____ Varsta (luni/ani impliniti): ________
Data debutului bolii: ___/___/_____
Data recoltarii probei: ___/___/_____
Data expedierii tulpinii: ___/___/_____
Tipul tulpinii: ______________________________
Tulpina izolata din: ˇ materii fecale ˇ lichid de varsatura
ˇ sange ˇ altele (specificati): ____________
Diagnostic clinic: ˇ gastroenterocolita
ˇ BDA
ˇ TIA
ˇ altul (specificati) ____________________________
Investigarea starii de portaj :
ˇ investigatie epidemiologica (contacti)
ˇ control la angajare/periodic
A primit antibiotic? ı DA ı NU
Daca DA, tipul si durata administrarii _______________________________________
*Cod caz = codul de caz din Registrul Unic
Completat de: ____________________
Telefon: ____________________ Data: ___/___/_____
10
ANEXA 2
Laboratorul ___________________________
Saptamana _______________________________
FORMULAR DE RAPORTARE NUMERICA SAPTAMANALA
A EXAMENELOR COPROBACTERIOLOGICE EFECTUATE IN
LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE DIN JUDET
SI A ETIOLOGIILOR IDENTIFICATE
Nr. total
coproculturi
efectuate/
categorie
persoane
Nr.coproculturi pozitive pentru:
Nr. coproculturi
negative
Salmonella
Shigella
E.coli O157
Alte
patotipuri
de E. coli
Yersinia
Vibrion
holeric
Campylobacter
Rotavirus
Giardia
Crypto
sporidium
Altele
(precizati)
Cazuri
Contacti
Sanatosi
Total
Data: ___/___/_____
Semnatura si parafa medicului coordonator
al laboratorului de analize medicale
___________________________________
11
ANEXA 3
DSPJ ______________________________
Saptamana _______________________________
FORMULAR DE RAPORTARE NUMERICA SAPTAMANALA
A EXAMENELOR COPROBACTERIOLOGICE EFECTUATE IN
LABORATOARELE DE MICROBIOLOGIE DIN JUDET SI AL DSPJ
SI A ETIOLOGIILOR IDENTIFICATE
Nr. total
coproculturi
efectuate
in
laboratorul
DSPJ
Nr.coproculturi pozitive pentru :
Nr.coproculturi
negative
Salmonella
Shigella
E.coli
O157
Alte
patotipuri
de E. coli
Yersinia
Vibrion
holeric
Campylobacter
Rotavirus
Giardia
Cryto
sporidium
Altele
(precizati)
Cazuri
Contacti
Sanatosi
Total
Nr. total
copro-culturi
efectuate
in alte
laboratoare
din judet
Nr.coproculturi pozitive pentru :
Nr.coproculturi
negative
Salmonella
Shigella
E.coli O157
Alte
patotipuri de
E. coli
Yersinia
Vibrion
holeric
Campylobacter
Rotavirus
Giardia
Cryto
sporidium
Altele
(precizati)
Cazuri
Contacti
Sanatosi
Total
Data: ___/___/_____
Semnatura si parafa medicului sef
al laboratorului de microbiologie
______________________________________
12
ANEXA 4
PROCEDURA PENTRU RECOLTAREA, STOCAREA SI
TRANSPORTUL PROBELOR DE MATERII FECALE PENTRU
COPROCULTURA SI EXAMEN COPROPARAZITOLOGIC
Domeniu de aplicare
Prezenta procedura se aplica pentru::
- diagnosticul microbiologic al infectiilor enterice: bacteriene: Salmonella spp.,
Shigella spp., Yersinia enterocolitica, E. coli patotipurile diareigene, Campylobacter, Vibrio
cholerae etc.; virale: Rotavirusuri, Enterovirusuri etc. si parazitare: Giardia, Entamoeba,
Criptosporidium etc.;
- starii de portaj pentru: Salmonella spp, Shigella spp, Vibrio cholerae etc.
Consideratii de biosecuritate
Probele recoltate trebuie considerate potential infectate si tratate ca atare.
Orice manopera de prelevare reprezinta un risc biologic atat pentru pacient cat si pentru
personalul medical implicat in prelevarea, ambalarea, transportul probelor si curatenie.
Reguli generale:
- prelevarea se face din recipiente curate (ex. plosca de unica utilizare)
- se respecta regulile generale de igiena personala si protectia muncii (echipament
de protectie, spalarea mainilor, etc)
- se folosesc manusi in timpul recoltarii si manipularii produselor patologic
- transportul probelor se face in conteiner etans, impachetat in pungi de plastic
sigilate, cu respectarea recomandarilor din ghidul de biosecuritate privind stocarea
si transportul substantelor de diagnostic
- cererea de analiza va fi ambalata in plicuri, separat de recipientele de recoltare.
Descrierea procedurii
I. Recoltare
I.1. Materiale necesare pentru recoltare
- container curat, uscat, de preferat de unica folosinta pentru colectarea materiilor
fecale
- container etans, curat, uscat pentru colectarea esantionului de examinat
- mediu de transport adecvat pentru transportul tampoanelor rectale de la copii
- solutie apoasa de formaldehida 10% sau polivinil-izopropil alcool (PAV)
- tampon rectal cu dop insurubat pentru recoltarea materiilor fecale de la copilul mic
sau de la alte categorii de pacienti necooperanti
I.2. Momentul optim al recoltarii
- prelevarea produsului patologic trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii
- materiile fecale au cea mai mare valoare pentru diagnosticul microbiologic daca sunt
colectate imediat dupa debutul sindromului diareic (pentru virusuri < 48 ore, pentru
bacterii < 4 zile)
- este de preferat recoltarea inainte de initierea terapiei cu antibiotice
13
- pentru cresterea sanselor de izolare se recomanda colectarea a 2 sau 3 probe in zile
diferite
I.3. Recoltarea
I.3.1. Prelevare din scaun emis spontan
- este de preferat
- se indica in toate formele de diaree acuta, cand emisia de materii fecale este frecventa
- prelevarea din masa fecaloida se face cu tamponul sau “lingurita” coprorecoltorului,
vizand portiunile: lichide, mucoase si/sau sangvinolente atunci cand ele exista
- se colecteaza materii fecale proaspat emise in cantitate de 5g (marimea unui bob de
mazare) sau 5 ml, intr-un container
- se eticheteaza containerul
I.3.2.Prelevare cu tamponul rectal de la copii sau alte categorii de pacienti necooperanti
- se inmoaie tamponul in ser fiziologic steril
- se insera tamponul prin sfincterul anal si se roteste usor
- se retrage tamponul si se examineaza pentru a se asigura ca a venit in contact cu
materiile fecale
- tamponul se introduce intr-un container cu mediu de transport adecvat pentru examen
bacteriologic sau virologic
- partea superioara a batului se rupe, fara a atinge tubul si se insurubeaza ferm dopul
containerului
- se eticheteaza containerul
Acest mod de prelevare este recomandat si in: Shigelozelle cronice si la investigarea
purtatorilor cronici de Shigella, Salmonella cu exceptia Salmonellei Typhi.
II. Stocare si transport
II.1. Probe recoltate pentru coprocultura
REGULA: orice prelevat care nu se insamanteaza pe medii de izolare (imbogatire sau
selective) intr-un interval de minimum 2 ore, trebuie supus unui proces de conservare.
II.1.1. Conservare prin refrigerare:
- rotavirusuri = - 70ºC;
- bacterii = limitata, cel mult 24 h la +2ºC...+8 ºC
Nota 1: Shigella si Campylobacter sunt in mod deosebit sensibile la temperaturi inalte
Nota 2: daca proba urmeaza a fi procesata in 24 ore, majoritatea probelor pot fi pastrate la
temperatura camerei
Nota 3: pentru bacteriile sensibile la frig (ex. Vibrio cholerae), prezervarea prin refrigerare
trebuie considerata cu rezerve
II.1.2. Conservare in medii speciale
* semisolide:
- mediu Cary-Blair: poate asigura o buna conservare la temperatura mediului ambiant
pana la 7 zile; este pastrat in recipiente bine inchise care sa impiedice evaporarea
- mediul Amies
- mediul Stuart: foarte scump
* lichide:
- solutie salina tamponata: Sachs
- solutie EDTA: Shipe
II.1.3. In suspiciunea de holera se impune efectuarea examenului direct din scaunul
apos proaspat recoltat pentru evidentierea vibrionilor.
14
II.2. Probe recoltate pentru examen coproparazitologic
II.2.1. Probele care se vor examina pentru paraziti
- se transporta dupa omogenizare cu formaldehida 10% sau alcool polivinil-izopropilic
(PAV) in proportia: 3 parti materii fecale/1 parte prezervant
- se transpota la temperatura ambianta, in containere ambalate in pungi de plastic
sigilate
II.2.2. Pentru evidentierea trofozoitilor
- este strict necesar examenul extemporaneu din proba proaspata
- ideal, pentru cresterea sanselor de evidentiere a parazitilor, este necesara colectarea,
in decurs de maximum 10 zile, a 3 probe consecutive, care vor fi examinate imediat
- apa peptonata: Vibrio cholerae, Campylobacter spp.
- bulion tioglicola: Vibrio cholerae, Campylobacter spp.
- solutie Tris tamponata: virusuri
NOTA:
In context epidemic:
- personalul responsabil de recoltarea probelor va anunta laboratorul de destinatie in
legatura cu transportul care urmeaza sa se faca si va furniza datele necesare despre
proba
- laboratorul expeditor va face demersurile necesare pentru transportarea pe cale
terestra a probelor
- laboratorul de destinatie va informa expeditorul daca a primit sau nu probele.
Neconformitati
Prelevatul poate fi refuzat de laborator in urmatoarele cazuri :
- absenta etichetei pe esantionul de analizat
- absenta cererii de analiza
- identificarea pacientului: absenta, incompleta, eronata sau indescifrabila
- lipsa datelor referitoare la prelevat
- tampon de prelevare necorespunzator (fara mediu de transport, uscat, etc.)
- nerespectarea intervalului si conditiilor de stocare si transport recomandate
Formulare/inregistrari, documente conexe
- formular insotitor proba
- registru de inregistrare probe
- buletin de analiza
15
ANEXA 5
EXAMENUL COPROPARAZITOLOGIC
Parazitii cu localizare intestinala sau biliara pot fi identificati prin examinarea
materialului fecal, a aspiratului duodenal sau sigmoidian. Elementele parazitare sunt de
obicei uniform raspandite in masa fecala datorita motilitatii colonului, care asigura o
amestecare a continutului. Formele vegetative pot fi gasite eventual in portiunea terminala a
bolului fecal mai curand decat in cea initiala, care este mai veche.
Deoarece eliminarea diferitelor stadii parazitare nu este continua, cel putin in infectiile
cronice, se recomanda recoltari si examinari repetate: de exemplu, 3 probe, la intervale de 24-
48 de ore. Uneori numarul probelor examinate trebuie sa fie mai mare.
Recoltarea
Recoltarea se face in recipiente speciale, bine inchise.
In general, aceste recipiente sunt prevazute cu mici dispozitive care usureaza operatia.
Recoltarea se face din mai multe puncte ale bolului fecal, in special din portiunile mai putin
consistente, din cele mucoase sau eventual cu sange.
!!!!!!! Se recomanda ca materiile fecale sa nu fie amestecate cu urina.
Urina poate inactiva si distruge formele vegetative ale unor paraziti.
Uneori, medicul poate recomanda administrarea unui purgativ usor. De exemplu, astfel poate
fi mai usor pusa in evidenta o eventuala infectie cu Entamoeba histolytica.
Proba recoltata trebuie supusa examinarii in cel mai scurt timp posibil (aproximativ 30 de
minute), mai ales cand scaunul este diareic si deci, se presupune existenta unor forme
vegetative ce au o durata de supravietuire scurta.
Scaunele formate sau cele consistente pot fi examinate dupa intervale de timp mai mari,
deoarece se presupune ca vor contine forme chistice, oua sau fragmente de paraziti sau
paraziti intregi (helminti).
In cazul in care examinarea nu se poate face imediat, se recomanda fixarea materialului fecal.
Fixarea
Fixarea are rolul de a prezerva forma si structura elementelor parazitare pentru a fi mai usor
recunoscute, dar si de a realiza o inactivare a lor si a celorlalte forme biologice posibil
patogene.
In tabelul urmator (dupa Garcia 1995 si CDC-Diagnostic Procedures) sunt prezentati
principalii agenti fixatori impreuna cu avantajele si dezavantajele ce pot intervenii in
utilizarea lor.
16
Agentul fixator Avantaje Dezavantaje
Formol 5%
(tamponat sau
netamponat)
- usor de preparat
- perioada lunga de folosire
- bun fixator mai ales al concentratelor
parazitare
- nu interfera cu diversele kituri de
diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali
si nici cu coloratiile acid-fast
- nu conserva bine formele vegetative
- nu conserva bine morfologia parazitilor mai ales
atunci cand se urmareste obtinerea unor preparate
microscopice fixate si colorate
- influenteaza rezultatele obtinute prin PCR
Merthiolat -
Iod - Formol
- in cazul preparatelor umede se obtine
concomitent o fixare si o colorare a parazitilor
- este usor de preparat
- are o perioada lunga de folosire
- nu contine mercur
- pe preparatele permanente morfologia parazitilor
nu este la fel de bine pastrata in comparatie
cu PVA sau Schaudinn
- iodul poate influenta unele coloratii sau reactii
de fluorescenta
Sodiu acetat +
Acid acetic +
Formol (SAF)
- este un fixator cu actiune buna asupra
concentratelor
- este utilizat ca fixator al unor preparate
colorate
- nu interfera cu diversele kituri de
diagnostic ce utilizeaza anticorpi monoclonali
si nici cu coloratiile acid-fast
- fixarea este compatibila cu tehnicile
de diagnostic serologic
- este utilizat in fixarea preparatelor obtinute
din scaunul fecal proaspat sau
pentru formele gasite mai ales la suprafata
mucoasei intestinale
- este un excelent conservant atat ale
formelor vegetative cat si al chistilor
- micsoreaza capacitatea de aderare a organismelor
pe lama (se poate adauga un amestec de albumina
si glicerina)
- in cazul in care, fixarea este urmata de coloratia
trichrom, morfologia parazitilor apare mai putin
bine pastrata; acest inconvenient poate fi inlaturat
cand fixarea este urmata de o coloratie cu hematoxilina
ferica
- nu se recomanda utilizarea in procedeele de
concentrare
- contine saruri de mercur
- asigura o aderenta scazuta in conditiile in care
parazitii se afla inglobati intr-o faza lichida sau
mucoasa
- nu asigura o buna conservare a morfologiei hemintilor,
a oualor, a larvelor, a coccidiilor si a microsporidiilor
PVA
Schaudinn +
Polivinylalcool
- conserva foarte bine formele vegetative
si chistice pentru coloratii permanente
- asigura o buna aderenta de lama
- poate fi utilizat in procedeele de concentrare
(totusi formalina este mai buna)
- are durata lunga de utilizare
- contine derivati de mercur
- este dificil de preparat in laborator
- nu poate fi utilizat atunci cand se folosesc kituri
de diagnostic cu anticorpi monoclonali sau coloratii
de tip acid-fast
PVA
modificat
(Cooper, zinc
bases)
- poate fi utilizat in prepararea amprentelor
si al frotiurilor colorate
- poate fi utilizat in tehnicile de concentrare
- nu contine compusi pe baza de mercur.
- morfologia protozoarelor este mai putin bine
conservata
- conservarea este mai buna cu PVA pe baza de
sulfat de zinc
- vizualizarea organismelor necesita o oarecare
experienta
17
ANEXA 6
DIAGNOSTICUL GASTROENTERITEI ROTAVIRALE
Infectia rotavirala este una din cauzele principale ale gastroenteritelor nebacteriene la
copil. Dupa unii autori, acest virus este agentul etiologic la aproximativ 50% din copii in
varsta de sub 2 ani, internati pentru boala diareica acuta.
Din experienta laboratorului nostru, Rotavirusul s-a izolat, in medie, in 21% din probele
primite, in sezonul rece, de la copii, in varsta de pana la 3 ani, cu boala diareica acuta.
Deoarece tehnicile de izolare a virusului pe culturi celulare si microscopia electonica sunt
laborioase si costisitoare, tehnicile imunologice sunt utilizate ca metode de electie pentru
diagnosticul gastroenteritei rotavirale. Metoda imunoenzimatica (ELISA), care utilizeaza
anticorpi monoclonali pentru identificarea rotavirusului, ofera un diagnostic rapid si permite
evitarea administrarii inutile a antibioticelor si reducerea timpului de spitalizare.
Recoltarea probelor de materii fecale
- in cursul recoltarii probelor masurile de precautie privind manipularea sunt cele
standard pentru materialele potential infectioase
- se recolteaza circa 1g de materii fecale, intr-un recipient curat (fara urme de
detergent, ser sau conservanti)
- se recomanda ca recoltarea sa se faca in faza acuta a bolii, cat mai aproape de debut -
exista posibilitatea ca probele recoltate la peste 6 zile de la aparitia simptomelor sa nu
mai contina antigen suficient pentru a determina o reactie pozitiva
Pastrarea probelor
- la + 2 - 8ºC pana la 24 ore
- peste 24 ore probele se vor pastra la -20ºC
- congelarile-decongelarile repetate pot deteriora proba
Transportul probelor
- la + 2 - 8ºC.

   

Ghid paralizie flasca

PDFPrintE-mail

DSP VALCEA – SERVICIUL SUPRAVEGHEREA SI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE

Catre – toate unitatile sanitare

Va transmitem urmatoarea ALERTA MAXIMA :

In data de 12.05.2010 OMS a informat Biroul pentru RSI si informare toxicologica INSP ca la laboratorul Regional de Referinta pentru Polio de la Moscova a fost izolat virusul polio salbatic tip 1 in materiile fecale provenind de la un copil sosit recent din Tajikistan si care prezenta Paralizie acuta flasca ; in Tajikistan evolueaza o epidemie de poliomielita din luna ianuarie care a insumat 293 cazuri paralizie acuta flasca ( PAF) din care 83 confirmate cu virus polio salbatic tip 1 ; acest eveniment are o importanta internationala serioasa cu potential impact asupra sanatatii publice .

In aceste conditii se impune luarea unor masuri imediate pentru intarirea sistemului activ de supraveghere a PAF in unitatile sanitare din Romania .

Mai jos va transmitem Sistemul de supraveghere şi circuitul informaţional al cazurilor de PAF ; Planul de acţiune pentru menţinerea statutului de « ţară fără poliomielită » .

Veti proceda intocmai acestor normative, pe care de altfel le-am aplicat impreuna pana in prezent .

Sistemul de supraveghere şi circuitul informaţional al cazurilor de PAF

Supravegherea riguroasă si raportarea tuturor cazurilor de paralizie acută flască pentru identificarea poliovirusurilor de import sau vaccinale şi aplicarea măsurilor ce trebuie luate.

Definiţia paraliziei acute flasce

Paralizia flască (lipsită de rezistenţă la mişcarea de flexie, moale) apărută in mod brusc, instalată în curs de câteva zile la un copil de până la 15 ani sau la orice persoană de orice vârstă dacă se suspectează poliomielita.

 

Investigarea clinică şi paraclinică a cazului de PAF

Toate cazurile de paralizie flască vor fi investigate clinic şi paraclinic. Diagnosticul clinic se va stabili de către medicul neurolog. La 60 de zile de la debutul paraliziei se va face un nou examen neurologic de bilanţ pentru a determina gradul de recuperare a deficitului motor.

 

Pentru investigarea de laborator in ordinea importantei sunt: materiile fecale - 3 eşantioane, exudat faringian, sânge (ser şi cheag), LCR (dupa caz - dacă medicul curant a considerat necesară efectuarea puncţiei lombare). Materiile fecale vor fi recoltate la interval de 24-48 de ore imediat după diagnosticare şi in interval de maximum 14 zile de la debutul paraliziei în scopul de a pune în evidenţă virusul polio sau alt enterovirus care poate produce paralizia.

Cazurile de paralizie facială se raportează numai pentru copiii de până la 5ani.

Pentru toate cazurile de PAF la copiii sub 5 ani se vor recolta şi câte 2 eşantioanae de materii fecale de la minimum 5 contacţi în vârstă de sub 5 ani.

 

Eşantioanele de materii fecale se păstrează de la momentul recoltării, şi pe timpul transportului la laboratorul Naţional de Referinţă pentru enterovirusuri din. INCDMI I.C. Cantacuzino în condiţiile lanţului de frig invers la o temperatură de 4 – 8 grade. Toate produsele biologice vor fi însoţite de “fişa de trimitere” atat pentru caz cat si pentru contacti.

Cazurile de PAF diagnosticate de medici din reţeaua de medici de familie sau alţi specialişti vor fi trimise spre internare şi investigaţie de laborator la unităţile sanitare santinelă din reţeaua de supraveghere a PAF.

 

Unitatea sanitară care investighează cazul are obligaţia de a informa DSP în cel mult 24 ore de la notificarea cazului. DSP va începe investigaţia epidemiologică a cazului, completarea fişei de declarare a cazului de PAF şi recoltarea de materii fecale de la contacţi (după caz). Materiile fecale de la caz si contacţi vor fi trimise la institutul Cantacuzino însoţite de fişe personale ale contacţilor.

 

DSP raportează la CNSCBT prin fax, email sau telefon toate cazurilor de PAF în cel mult 48 ore de la notificarea cazului folosind fişa de investigare a cazului. DSP are de asemenea obligaţia de a trimite către CNSCBT rezultatul de bilanţ la 60 zile de la debutul paraliziei.

 

Centrele Regionale de Sănătate Publică au obligaţia de a raporta lunar la CNSCBT situaţia supravegherii active a PAF din unitaţile santinelă folosind formatul de raportare lunara care va fi trimis pâna cel mult pe data de 10 a fiecarie luni.

 

Toate cazurile de PAF sunt analizate şi clasificate de către Comisia Naţională de Confirmare şi Clasificare a cazurilor de PAF în cel mult 60- 90 zile de la debutul paraliziei.

CNSCBT – înregistrează toate cazurile de PAF, le raportează la OMS folosind sistemul CISID şi întocmeşte toate dosarele pentru cazurile de PAF în vederea confirmării şi clasificării finale folosind codificarea OMS.

 

Pentu monitorizarea activităţilor de supraveghere a cazurilor de PAF se folosesc următorii indicatorii de supraveghere:

Indicatori de evaluare a calităţii sistemului de supraveghere a PAF

 

Cazuri PAF non-polio

· >1 caz PAF la 100,000 copii <15 ani

· >80% din cazurile de PAF să fie investigate în primele 48 de ore de la raportare

· >80% din cazurile de PAF să fie clasificate de comisia naţională de experţi polio în termen de cel mult 90 de zile de la debutul paraliziei

· toate cazurile de PAF (100%) trebuie să fie supuse unui examen neurologic la 60 zile de la debutul sindromului motor şi clasificate

Recoltare probe

· >80% din cazurile de PAF să aibă cel puţin 2 probe de materii fecale recoltate (la 24-48 de ore interval) în primele 7 zile (maxim 14) de la debutul paraliziei

Transport probe

· >80% din probele recoltate de la cazurile de PAF să ajungă la laboratorul naţional de referinţă în 72 de ore de la colectarea ultimei probe de materii fecale

 

 

 

5. Expedierea, într.-un interval de 2 săptămâni a tuturor poliovirusurilor izolate din orice sursă de la laboratorul naţional de referinţă la laboratorul regional de referinţă (Institutul Pasteur – Paris) pentru diferenţierea intratipică (DIT) şi analiza moleculară a genomului, în vederea stabilirii identităţii virusului – sălbatic, vaccinal sau derivat din virusurile vaccinale.

6. Analizarea, confirmarea şi clasificarea tuturor cazurilor de PAF (depistate la copii sub 15 ani) de către Comisia Naţională de Experţi în cel mult 60-90 zile de la debutul paraliziei.

Planul de acţiune pentru menţinerea statutului de « ţară fără poliomielită »

Obiectivul 1.

Reducerea riscului de răspândire a poliovirusurilor sălbatice încă circulante la nivel mondial în urma unui eventual import precum şi a poliovirusurilor derivate din virusurile vaccinale (VDPV – vaccine derived polioviruses) se vor lua toate măsurile pentru continuarea vaccinării antipolio de rutină, menţinerea unui sistem de supraveghere eficient pentru detectarea tuturor cazurilor de paralizie acută flască şi instituirea măsurilor de control la apariţia unui caz suspect clinic de pliomielită sau a izolării unui virus polio sălbatic

1.1 Vaccinarea antipolio

 

Continuarea vaccinării de rutină cu vaccin polio injectabil (VPI), cel puţin 4 doze conform calendarului de vaccinare la vârsta de 2,4,6, 12 luni în sistem continuu şi la 9 ani - în campanii şcolare.

 

Menţinerea unei acoperiri a vaccinării de rutină de cel puţin 95% la nivel naţional şi judeţean, cu 4 doze de VPI până la vârsta de 12 luni, cu evaluarea bianuală a rezultatelor;

 

Identificarea de către Direcţia de Sănătate Publică a grupurilor cu grad mare de risc (ex. rromi, comunităţile religioase, copiii care nu sunt înscrişi la nici un medic de familie, refugiaţi, călători în ţările endemice de polio, etc.), monitorizarea continuă a activităţii de vaccinare a acestora şi raportarea lunară la CNSCBT;

 

Recuperarea sistematică a copiilor nevaccinaţi sau incomplet vaccinaţi, incluzând instruirea medicilor de familie, mobilizare socială, imunizări suplimentare la nivel judeţean (după caz), în funcţie de situaţia epidemiologică locală;

 

1.2 Supraveghere riguroasă, în vederea depistării rapide a cazurilor determinate de poliovirusuri de import sau apărute în urma vaccinării (Poliovirus derivat din vaccin) – conform metodologiei de supraveghere

1.3 Instituirea măsurilor de control, de către direcţia de sănătate publică judeţeană, la apariţia unui caz suspect clinic de poliomielită sau a izolării unui poliovirus, în contextul existenţei unor factori de risc. Pentru fiecare din următoarele cazuri posibile vor fi luate măsurile necesare după cum urmează:

Nivelul I: “caz grav de PAF” (“hot case”)

Definiţie: Paralizie acută flască apărută la copii sub 15 ani cu oricare dintre următorii factori de risc:

1. febra la debut

2. mai puţin de 3 doze de VPO sau VPI sau

3. călătorie recentă într-o zonă endemică sau

4. membru al unui grup cu grad mare de risc;

boală asemănătoare poliomielitei clinice apărută la o persoană de orice vârstă;

sau izolarea unui poliovirus sălbatic la o persoană de orice vârstă, chiar fără paralizie, cu factorii de risc menţionaţi mai sus.

Măsuri:

Cazul va fi raportat telefonic în termen de 24 de ore la Direcţia de Sănătate Publică judeţeană si Centrele Regionale de Sănătate Publică care vor coordona investigarea cazului

(în conformitate cu recomandările OMS) pentru cazul de PAF şi cel putin 5 contacţi (sub 5 ani) ai acestuia. CRSP vor informa CNSCBT iar acesta DSPCSP din Ministerul Snatatii.

 

Se vor recolta probele necesare - cel putin 2 probe de materii fecale (la interval de 24-48 ore), exudat nazofaringian, şi prima probă de ser) şi se vor transporta, în maxim 24 de ore, la laboratorul naţional de referinţă din Institutul Cantacuzino I.C. Punctia lombara si analiza LCR – se vor efectua, dupa caz, numai la recomandarea medicului curant.

Contacţilor li se va administra VPI - 2 doze la interval de 30-60 de zile, indiferent de antecedentele vaccinale antipolio.

 

Se va face o estimare de urgenţă a acoperirii vaccinale în localitatea în care a fost depistat cazul „grav” de PAF; copiii nevaccinaţi sau vaccinaţi incomplet vor fi depistati şi vaccinaţi conform calendarului de vaccinare.

 

Dacă în localitatea respectivă acoperirea vaccinală este sub 80%, se va organiza o campanie de vaccinare a tuturor copiilor sub 7 ani, indiferent de antecedentele vaccinale antipolio (se vor administra 2 doze de VPI la interval de 30-60 de zile una de alta).

 

Nivelul II: Caz unic, suspect de poliomielită

Definiţie:

Paralizie acute flască la o persoană de orice vârstă şi la care s-a izolat un poliovirus (înainte de terminarea diferenţierii intratipice de catre laboratorul specializat).

Măsuri ce vor fi luate în acest caz:

 

1 Cazul va fi raportat imediat (si in maxim 24 de ore) la Ministerul Sănătăţii – DSPCSS si la CNSCBT. MS va anunta biroul regional OMS in maxim 24 de ore.

 

2. Se vor iniţia investigaţiile corespunzătoare (în conformitate cu recomandările OMS) pentru cazul de PAF şi pentru toţi contacţii apropiaţi ai acestuia. Contacţilor li se va administra VPO, indiferent de antecedentele vaccinale antipolio.

 

În termen de maxim 48 de ore se vor iniţia la nivel judeţean următoarele:

 

1.Informarea tuturor cadrelor medicale din judeţ despre situaţie;

 

2.Spitalizarea obligatorie şi de urgenţă a tuturor cazurilor suspecte de PAF la copilul sub 15 ani sau orice caz indiferent de varsta la care se sustecteaza poliomielita.

 

3. Introducerea raportării zilnice la DSP a tuturor cazurilor de PAF internate în spitalele / secţiile de boli infecţioase, pediatrie, neurologie, ortopedie etc;

 

4. Investigarea circulaţiei poliovirusurilor – recoltarea unei probe de materii fecale de la copii cu vârste mai mici de 5 ani internaţi în perioada respectivă în spitalele din judeţ (cu prioritate copii provenind din localităţi şi comunităţi ce prezintă grad mare de risc);

 

5. Investigarea gradului de imunitate – recoltarea unei probe de sânge de la copii cu vârste mai mici de 5 ani internaţi în perioada respectivă în spitalele din judeţ, indiferent de diagnostic (cu prioritate copii provenind din localităţi şi comunităţi ce prezintă grad mare de risc )

 

7. Identificarea tuturor comunităţilor la risc crescut de imbolnăvire, supravegherea epidemiologică a acestora şi vaccinarea antipolio a copiilor sub 7 ani indiferent de antecedentele vaccinale (cu cel puţin 2 doze de VPO oral administrate la interval de 30-60 de zile).

 

8. Iniţierea acţiunilor de dezinfecţie în focar.

 

Toate aceste activităţi vor continua până când circulaţia poliovirusului sălbatic va fi fost exclusă.

Nivelul III: Caz /cazuri confirmate de poliomielită

Definiţie:

Boală compatibilă cu poliomielita şi la care s-a confirmat prin diferenţiere intratipică un poliovirus sălbatic.

 

Măsuri

 

1. Cazul / cazurile vor fi raportate imediat (maxim 24 de ore) la Ministerul Sănătăţii – DSPCSP si CNSCBT. MS va informa imediat (maxim 24 de ore) biroul regional OMS.

 

2. Se vor iniţia investigaţiile corespunzătoare (în conformitate cu recomandările OMS) pentru cazul de PAF şi toţi contacţii apropiaţi ai acestuia.

 

3. Contacţilor li se va administra VPO, indiferent de antecedentele vaccinale antipolio.

 

4. În termen de 48 de ore se vor institui la nivel naţional următoarele:

 

a. Informarea tuturor cadrelor medicale despre situaţie;

 

b. Spitalizarea obligatorie şi de urgenţă a tuturor cazurilor suspecte de PAF la copilul sub 15 ani sau a cazului de PAF care se suspicionează a fi poliomielită la orice vârstă

 

c. Introducerea raportării zilnice CNSCBT a tuturor cazurilor de PAF internate în spitalele / secţiile de boli infecţioase, pediatrie, neurologie, ortopedie etc;

 

d. Investigarea circulaţiei poliovirusurilor – recoltarea unei probe de materii fecale de la copii cu vârste mai mici de 5 ani internaţi în perioada respectivă in spitalele mari din fiecare judeţ, indiferent de diagnostic (cu prioritate copii provenind din localitati si comunităţi ce prezintă grad mare de risc);

 

e. Investigarea gradului de imunitate – recoltarea unei probe de sânge de la copii cu vârste mai mici de 5 ani internaţi în perioada respectivă în spitalele mari din fiecare judeţ, indiferent de diagnostic (cu prioritate copii provenind din localităţi şi comunităţi ce prezintă grad mare de risc);

 

 

g. Se va lua în considerare colectarea de probe de scaun şi de la copiii sănătoşi;

 

h. Supravegherea mediului şi acţiuni de dezinfecţie în zonele cu risc;

 

i. Evaluarea acoperirii vaccinale la nivel judeţean, regional şi naţional;

 

j. Se vor organiza zile naţionale / subnaţionale de vaccinare pentru toţi copiii din grupurile cu risc crescut de imbolnăvire sau toţi copiii sub 7 ani (indiferent de antecedentele vaccinale antipolio);

 

In funcţie de evoluţia epidemiei pot fi extinse activităţile de vaccinare şi la alte grupe de vârstă.

 

Se va reevalua planul naţional de inventariere şi păstrare în condiţii sigure de securitate în laboratoare a materialelor infecţioase sau potenţial infecţioase cu poliovirusuri sălbatice.

Toate aceste acţiuni vor continua până când transmiterea poliovirusurilor sălbatice va fi fost exclusă

Anexa 3. Comitetul Naţional de Certificare a Eradicării poliomielitei

Componenţa Comisiei Naţionale de Experţi pentru Certificarea Eradicării Poliomielitei (CNECEP) este următoarea:

1. Prof. Dr. Marian Negut – Preşedinte

2. Prof. Dr. Constantin Ciufecu – Membru

3. Conf. Dr. Alexandru Rafila - Membru

4. Prof. Dr. Simona Ruţă – Membru

5. Sef lucrari Dr. Daniela Piţigoi - Membru

Atribuţiile CNECEP sunt următoarele:

- Membrii CNECEP au acces la toate informaţiile privind modul de desfăşurare a programului de eradicare a poliomielitei în România

- Membri CNECEP participă la redactarea şi avizarea actelor normative şi instrucţiunilor tehnice privind programul naţional de eradicare a poliomielitei.

- Membrii CNECEP participă la instructajele tehnice cu cadrele medicale din teren privind acţiunile din cadrul programului de eradicare a poliomielitei

- CNECEP acordă asistenţă tehnică de specialitate la cerere tuturor verigilor implicate în programul naţional de eradicare a poliomielitei, avizează şi certifică oportunitatea măsurilor întreprinse

- CNECEP analizează şi certifică rapoartele anuale înaintate de ASP din MSP către OMS/EURO privind desfăşurarea şi rezultatele programului naţional de eradicare a poliomielitei

 

 

Anexa 4. Comisia Naţională de Confirmare şi Clasificare a cazurilor de PAF

Componenţa Comisiei de Confirmare şi Clasificare a cazurilor de PAF este următoarea:

 

1. Dr. Ana Persu – preşedinte, medic primar microbiolog, Institutul Cantacuzino

2. Dr. Viorica Gheorghiu – secretar – medic primar sănătate publică şi management, Centrul de Prevenire şi Control al Bolilor Transmisibile

3. Dr. Luminiţa Pădure – membru, medic primar neurolog, Centrul de recuperare neurologică şi motorie, Spitalul Marie Curie, Bucureşti

4. Dr. Rozina Iagăru - membru, medic primar în boli infecţioase, Institutul de boli infecţioase Matei Bals, Bucureşti

5. Dr. Laurenţia Velea – membru, medic primar epidemiolog , Autoritatea de Sănătate Publică Bucureşti

6. Dr. Anda Baicuş – membru, medic primar microbiolog, Şef de lucrări catedra de microbiologie Universitatea de Medicină Bucureşti

 

Sarcinile Comisiei de Confirmare şi Clasificare

- Constituie şi păstrează arhiva Comisiei, alcătuind pentru fiecare caz de PAF un dosar care cuprinde toate actele primite (fişa de declarare a cayului, copii după foaia de observaţie, ancheta epidemiologică, rezultatele examenului virologic, examenul neurologic la 60 yile după debutul paraliziei, etc.)

- Se reuneşte periodic (la 1-2 luni) pentru a analiza toate dosarele cazurilor noi (după obţinerea examenului neurologic de bilanţ), în scopul confirmării diagnosticului final şi al clasificării fiecărui caz în conformitate cu criteriile recomandate de OMS.

Sef Laborator – enterovirusuri Institutul Cantacuzino – Dr. Anda Baicuş

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Anexa cu fisa de declarare a cazului de PAF

 

 

Fise de Investigare a Paraliziei Acute Flasce

Directia de Sanatate Publica Judeteana ____________________________

I. DATE DE IDENTITATE

Nume____________________Prenume____________________Sex F/ M

Data nasterii_____/_____/_____Varsta la debut_____Etnie_______________

Domiciliul: Judetul _________________Localitatea______________________

Strada___________________Nr.______Bl.______Tel___________

Detalii daca resedinta la data imbolnavirii este diferita de domiciliu:

________________________________________________________________

________________________________________________________________

Colectivitate DA / NU Tipul __________________________________________

II. DATE CLINICE

Debutul bolii : Data debutului bolii ____/____/________

Simptomatologia la debut:___________________________________________________________

_________________________________________________________________________________

Debutul paraliziei: data aparitiei/observarii :____/____/____

Febra la dabut: DA / NU

Locul paraliziei

Membre pelvine: drept______ stang ______

Membre toracice: drept______ stang ______

Nerv facial _______ Alti nervi cranieni________________

Muschi respiratori _____________________

Tipul paraliziei:

Flasca DA / NU Asimetrica DA / NU / Nu stiu

ROT la membrul paralizat_______________________la celelalte_____________________________

Sensibilitatea ______________________________

Data depistarii de catre medic_____/_____/________

Data izolarii _____/_____/_________

Locul izolarii _____________________________________________________

Forma clinica: usoara DA / NU ; medie DA / NU ; grava DA / NU ;

Deces DA / NU Daca DA, data decesului _____/______/_________

Data raportarii cazului la ASPJ______/______/_________

Data la care ASPJ a inceput ancheta epidemiologica a cazului ______/______/__________

 

III. DATE EPIDEMIOLOGICE

Antecedente vaccinale (data vaccinarii - zi/luna/an): VPO sau VPI

VPOT1 _____/_____/______; VPOT2 _____/_____/_______; VPOT3 ______/_____/________

VOPT4 _____/_____/______; VPOT5 _____/_____/_______

VPI 1_____/____________ VPI 2____________ VPI 3__________________

Sursa antecedentelor vaccinale _______________________________________________________

Contacte (posibil infectante ) DA / NU

Contact cu persoane recent vaccinate - (data primului contact)

in familie: _____/_____/_______

in colectivitate: _____/_____/_______

in alt loc: _____/_____/_________

Contact cu cazuri (confirmate / suspecte) de polio, data: _____/_____/________

Calatorie recenta in strainatate DA / NU / NU STIU; Daca DA, precizati tara______________________

Apartenenta la un grup de risc:

comunitate religioasa care refuza vaccinarea DA / NU / NU STIU

Rromi nomazi DA / NU / NU STIU

neinscris la medic de familie DA / NU / NU STIU

Altele - precizati care____________________________________________

IV RECOLTARE PRODUSE BILOGICE

La caz - data recoltarii (zi/luna/an)

Materii fecale: Proba 1: ______/_____/_______

Proba 2: _____/_____/_______

Proba 3: _____/_____/_______

_____/_____/_______

Exudat faringian:

_____/_____/_______

Sange (ser si chag):

_____/_____/_______

LCR (daca s-a efectuat) - data_____________________________________________

Fragmente SNC (la decedat) _____/______/_______

La contacti (5 copii sub varsta de 5 ani)

Materii fecale: Proba 1: _____/_____/_______

Proba 2: _____/_____/_______

V. COMENTARII / PRECIZARI

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

Medic responsabil cu supravegherea PAF

Data completarii _____/______/__________

Dr.____________________________________

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


FIŞĂ PENTRU SUPRAVEGHERIA ACTIVĂ A PARALIZIEI ACUTE FLASCE (PAF)

Săptamâna

Săptamâna

Săptamâna

Săptămâna

Săptămâna

luni - duminică

luni - duminică

luni - duminică

luni - duminică

luni - duminică

Judeţul

caz caz PAF

caz caz PAF

caz caz PAF

caz caz PAF

caz caz PAF

internat

internat

internat

internat

internat

Data:

Şef secţie/ compartiment epidemiologie,

 

 

Ghid certificat conformitate

PDFPrintE-mail

GHID

Privind documentele care se depun

la direcţiile de sănătate publică, precum şi a documentelor

emise de Ministerul Sănătăţii care pot fi eliberate

prin direcţiile de sănătate publică.

În vederea simplificării procedurii prin care personalul medical poate obţine documentele care sunt emise de Ministerul Sănătăţii, eliberarea documentelor necesare recunoaşterii calificărilor româneşti în celelalte state ale Uniunii Europene, a certificatelor care atestă obţinerea titlului de de medic / medic dentist / farmacist specialist sau primar, a adeverinţelor de abilităţi dobândite, precum şi a altor documente emise de Ministerul Sănătăţii, se poate face şi la sediul direcţiilor de sănătate publică.

Gestionarea acestor dosare de către direcţiile de sănătate publică va începe de la data de 1 septembrie 2010.

Începând cu această dată dosarele necesare pentru eliberarea documentelor necesare recunoaşterii calificărilor româneşti în celelalte state ale Uniunii Europene, precum şi a celorlalte documente menţionate în acest material se depun la direcţiile de sănătate publică.

Solicitările depuse la ministerul Sănătăţii după data de 1 septembrie 2010 se transmit la direcţia de sănătate publică de domiciliu a solicitantului, fapt ce se va comunica acestuia printr-o adresă în termen de 10 zile.

Tot aici se pot depune de către cei interesaţi a actelor necesare eliberării unor alte documente menţionate în prezentul ghid. Documentele depuse vor fi verificate la direcţiile de sănătate publică, urmand a se comunica Ministerului Sănătăţii numai documentaţiile complete.

În cazul documentaţiilor incomplete, se va solicita titularilor completarea documentaţiei. Termenul de emitere a documentelor solicitate este de 30 zile lucrătoare de la înregistrarea documentaţiei complete la Ministerul Sănătăţii. Acestea se vor comunica direcţiilor de sănătate publică în vederea eliberării.

Tipuri de documente emise de Ministerul Sănătăţii

I. Certificat de conformitate

Acest document se eliberează numai medicilor, medicilor dentişti, farmaciştilor, asistenţilor medicali generalişti şi moaşelor care întrunesc condiţiile de cetăţenie, ascendenţă, filiaţie, căsătorie şi rezidenţă prevăzute de lege şi care au dobândit formarea în profesie pe teritoriul României.

1. Medici

Medicii pot solicita următoarele certificate:

a) Certificat care atestă formarea în profesia de medic conform DC 2005/36/CE şi/sau asimilarea denumirilor titlurilor de calificare cu cel prevăzut pentru România de această normă (certificarea diplomelor)

Se elibereaza titularilor care au urmat cursurile universitare în România şi au obţinut:
1. Diploma de Licenţă de Doctor-medic specializarea universitară medicină. 
2. Diploma de Doctor-medic specializarea universitară medicină generală/medicină.

Documente necesare, depuse în ordinea menţionată:

-   cerere în care se vor preciza si datele de contact (adresa, număr telefon, mail);

- copia actului de identitate;

- copia legalizată dupa diploma de bacalaureat;

- copie legalizată dupa Diploma de medic;

- copie legalizată după foaia matricolă;

- adeverinţă eliberată de Facultatea de medicină absolvită, în care se precizează perioada în care au fost efectuate studiile universitare;

- copie legalizată după documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).

Medicilor li se va certifica faptul că pregătirea de bază întruneşte condiţiile prevăzute la art. 24 din Directiva 2005/36/CE.

Medicii rezidenţi aflaţi în pregătire vor primi numai acest document.  

b) Certificat de medic specialist eliberat de Ministerul Sănătăţii  care atestă formarea conformă în una din specialităţile listate pentru România de DC/2005/36CE

Se eliberează medicilor care au specializarea obţinută prin rezidenţiat de 3-7 ani, stagiu complet.

Documente necesare, în plus faţă de cele enumerate la litera a), sunt:

- copie după certificatul de medic specialist eliberat de Ministerul Sănătăţii  în format nou, începând cu luna mai 2007 (certificatul galben, cu timbru sec);

- copia legalizată a carnetului de rezident din care să rezulte stagiul complet de pregătire.

Medicii care nu deţin certificatul în format nou îl vor solicita în prealabil Ministerului Sănătăţii (a se vedea capitolul respectiv din prezenteul ghid).

Medicii care nu mai deţin carnetul de rezident pot dovedi perioada de pregătire în rezidenţiat cu o copie legalizată a carnetului de muncă, din care să rezulte perioada de pregătire sau adeverinţe eliberate de clinicile de pregătire (cu semnătura şefului secţiei, a managerului unităţii şi ştampila unităţii), care să certifice efectuarea stagiilor de pregătire. Cei care au avut stagii de pregătire efectuate în străinătate, dar care nu au fost consemnate în carnetul de rezident, vor prezenta în copie aprobarea MinisteruluI Sănătăţii de recunoştere a acestora.

Titularii certificatului de medic specialist în specialităţile Hematologie si hemobiologie, Pneumoftiziologie, Balneofizioterapie, Balneologie şi Recuperare medicală, Balneoclimatologie şi Recuperare medicală, Balneofizioterapie şi Recuperare Medicală, Alergologie şi imunologie, Imunologie clinică şi alergologie, Medicina Generală, Radiodiagnostic, Laborator clinic, biochimie, microbiologie, parazitologie hematologie, Chirurgie plastică şi reparatorie, Chirurgie cardiovasculară vor beneficia de certificat de specialist pentru care se aplică asimilarea de denumire a specialităţii după cum urmează:

- Hematologie şi hemobiologie – asimilare cu Hematologie;

- Pneumoftiziologie – asimilare cu Pneumologie;

- Balneofizioterapie; Balneologie şi Recuperare medicală; Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală – asimilare cu Recuperare, Medicină Fizică şi Balneofizioterapie;

- Alergologie şi imunologie – asimilare cu Alergologie şi Imunologie clinică;

- Medicina Generală – asimilare cu Medicină de Familie (în cazul medicilor confirmaţi rezidenţi medicină generală/medicină de familie în urma concursurilor de rezidenţiat organizate începând cu sesiunea noiembrie1995);

- Radiodiagnostic – asimilare cu Radiologie - imagistică medicală;

- Laborator clinic, biochimie, microbiologie, parazitologie, hematologie – asimilare cu Medicină de Laborator;

- Chirurgie plastică şi reparatorie – asimilare cu Chirurgie Plastică Microchirurgie Reconstructivă;

- Chirurgie cardiovasculară – asimilare cu Chirurgie vasculară.

Medicilor li se va certifica faptul că pregătirea de specialitate întruneşte condiţiile prevăzute la art. 25 din Directiva 2005/36/CE, iar pentru medicii de familie art.28 (1)-(4) din aceeaşi directivă.

Medicilor care au obţinut specialitatea cu o durată de formare mai mică decât cea prevăzută în Directiva 2005/36/CE (specialitate obţinută prin secundariat de trei ani) li se eliberează un certificat care atestă drepturi câştigate generale în profesia de medic.
Documentele necesare sunt cele de la lit. a şi b, în plus este necesară dovada exercitării efective şi legale a activităţilor pe o durată de 3 ani din ultimii 5, adeverinţă eliberată de angajator conform modelului (sau copia legalizată a cărţii de muncă, adusă la zi, pentru unităţi sanitare publice).

Acest certificat poate fi eliberat şi titularului diplomei de Doctor–medic specializarea universitară pediatrie, precum şi titularului certificatului de medic specialist care atestă o formare mai mică decât cea prevăzută de DC/ 2005/36/CE pentru specialitatea respectivă, pe baza documentelor de la a) şi b) şi a dovezii exercitării activităţii.

În cazul titularilor Certificatului de medic specialist Chirurgie şi Ortopedie infantilă se poate elibera un certificat care atestă drepturi câştigate generale, numai dacă titularul face dovada că a exercitat efectiv şi legal activităţi de medic specialist chirurgie pediatrică în România pe o durată de minim 3 ani consecutiv din ultimii 5 care preced eliberarea acestui certificat (numai specialitatea chirurgie pediatrică este recunoscută).

Documentele sunt cele de la a) şi b), plus dovada exercitării activităţii.

Medicii de Medicină generală cu drept de liberă practică, precum şi medicii specialişti Medicină de familie, care au dobândit specialitatea pe bază de stagiu şi vechime (nu au efectuat pregătire de specialitate prin rezidenţiat), beneficiază de certificat care atestă drepturi câştigate specifice în profesia de medic.

Documentele necesare sunt cele de la punctul a), plus:

- adeverinţă eliberată de casele de asigurări de sănătate judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se precizează că la data de 01.01.2007 desfăşurau activităţile de medicină de familie în relaţie contractuală cu acestea.

2. Medici dentişti

Medicii dentiști promoția 2009 pot obține certificatul care atestă formarea în profesia de medic dentist conform DC 2005/36/CE (certificarea diplomelor).

Documentele necesare eliberării acestui certificat sunt cele prevăzute pentru medici la litera a).

Medicii dentiști, promoții anterioare anului 2009, beneficiază de certificate care atestă drepturi câştigate specifice în profesia de medic dentist. Acestea se eliberează:

- Titularilor Diplomei de Doctor-medic specializarea universitară stomatologie, care fac dovada că au exercitat în România în mod efectiv, legal activităţi de medic dentist pe o perioada de minim 3 ani consecutiv din ultimii 5 care preced eliberarea acestui certificat.

Documente necesare:

  • cerere în care se vor preciza şi datele de contact (adresa, număr telefon, mail),
  • copia actului de identitate;
  • copia legalizată după diploma de bacalaureat;
  • copie legalizată după Diploma de doctor-medic stomatolog/Diploma de licenţă de doctor- medic stomatolog;
  • copie legalizată după foaia matricola;
  • adeverinţă eliberată de Facultatea de Stomatologie / Medicină-dentară absolvită în care se precizează perioada în care au fost efectuate studiile universitare;
  • copie legalizată după cartea de muncă/adeverinţa de la unitatea angajatoare din care să rezulte experieţa profesională menţionată sau declaraţie notarială pe propria răspundere că a exercitat efectiv, legal şi neîntrerupt activitate 3 ani consecutiv din ultimii 5;
  • copie legalizată după documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).

3. Farmacişti

Farmaciştii promoţia 2008 pot obţine certificatul care atestă formarea în profesia de farmacist conform DC 2005/36/CE (certificarea diplomelor).

Documentele necesare eliberării acestui certificat sunt cele prevăzute pentru medici la litera a).

Farmaciştii promoţii anterioare anului 2008, beneficiază de certificate care atestă drepturi câştigate în profesia de farmacist se eliberează titularilor Diplomei de licenţă de farmacist, care fac dovada exercitarii efective şi legale a activităţilor respective pe o durată de minim 3 ani consecutivi din ultimii 5 care preced eliberarea acestui certificat.

Documente necesare:

- cerere în care se vor preciza şi datele de contact (adresa, număr telefon, mail);

- copia actului de identitate;

- copie legalizată după diploma de bacalaureat,

- copie legalizata dupa Diploma de farmacist;

- copie legalizată dupa foaia matricolă;

- adeverinţa eliberată de Facultatea de farmacie absolvită în care se precizează perioada in care au fost efectuate studiile universitare;

- copie legalizată după cartea de muncă sau adeverinţă de la unitatea angajatoare din care să rezulte experienţă profesională menţionată;

- copie legalizată după documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).


4. Asistenţi medicali generalişti

1. Certificatul de Conformitate se eliberează în cazul titularilor:

  • Diplomei de absolvire de studii superioare de scurtă durată de asistent medical generalist, începând cu promoţia 2006 de absolvenţi;
  • Diplomei de Licenţă de asistent medical generalist începând cu promoţia 2007 de absolvenţi;

Documente necesare:

- cerere in care se vor preciza si datele de contact;

- copia actului de identitate;

- copia legalizata dupa diploma de bacalaureat;

- copie legalizata dupa diploma de asistent medical generalist;

- copie legalizata dupa foaia matricola;

- adeverinta eliberata de unitatea de invatamant absolvita in care se precizeaza perioada in care au fost efectuate studiile universitare;

- copie legalizata dupa documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).

2. Certificatul care atestă drepturi câştigate specifice în profesia de asistent medical generalist se eliberează în cazul asistenţilor medicali generalişti care fac dovada exercitării efective şi legale a activităţilor de îngrijiri generale de sănătate în România pe o durata de minim 5 ani consecutiv din ultimii 7 care preced eliberarea acestui certificat, titulari ai:

- Certificatului de Competenţe Profesionale de Asistent
Medical Generalist eliberat de şcolile postliceale sanitare.

Documente necesare:

- cerere in care se vor preciza şi datele de contact;

- copie actului de identitate;

- copie legalizată după diploma de bacalaureat;

- copie legalizată după Certificatul de Competenţe Profesionale;

- copie legalizata după foaia matricolă;

- adeverinţa eliberată de unitatea de învăţământ absolvită prin care se atestă perioada în care au fost efectuate studiile postliceale;

- copie legalizata dupa cartea de muncă sau adeverinţă de la unitatea angajatoare din care sa rezulte experienţa profesională menţionată, conform modelului;

- copie legalizată după documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).


5. Moaşă

1) Certificatul de conformitate se eliberează titularilor diplomei de licenţă de moasă începând cu promoţia 2007 de absolvenţi.

Documente necesare:

- cerere în care se vor preciza şi datele de contact;

- copia actului de identitate;

- copia legalizată dupa diploma de bacalaureat;

- copie legalizată după Diploma de moaşă;

- copie legalizată după foaia matricolă;

- adeverinţă eliberată de unitatea de învăţământ superior absolvită prin care se atestă perioada în care au fost efectuate studiile universitare;

- copie legalizată dupa documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).

2) Certificatul care atestă drepturi caştigate specifice în profesia de moaşă se eliberează în cazul titularilor diplomei de asistent medical obstetrică-ginecologie, eliberată de şcolile postliceale sanitare de specialitate, care fac dovada exercitării efective şi legale a activităţilor de moaşă prevăzute de lege, în Romania, pe o durată de minim 5 ani consecutivi din ultimii 7 care preced eliberarea acestui certificat.
Documente necesare:

- cerere in care se vor preciza si datele de contact;

- copia actului de identitate;

- copia legalizată după diploma de bacalaureat;

- copie legalizată după diploma de asistent medical obstetrică -ginecologie;

- copie legalizata dupa foaia matricolă;

- adeverinţă eliberată de unitatea de învăţământ absolvită prin care se atestă perioada în care au fost efectuate studiile postliceale;

- copie legalizată după cartea de muncă sau adeverinţă de la unitatea angajatoare din care să rezulte experienţa profesională menţionată;

- copie legalizata după documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).

Nota:

In cazul titularilor de diplome, certficate şi alte titluri de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist şi moasă eliberate de un stat terţ şi echivalate conform legii, care au exercitat efectiv şi legal activitatea profesională în baza acestor titluri de calificare pe o durata de 3 ani în România, Ministerul Sănătăţii eliberează o adeverinţă care atestă experienţa profesională necesară procedurii de recunoaştere în celelalte state membre.


Documente necesare eliberarii acestei adeverinţe sunt:

- cerere in care se vor preciza şi datele de contact;

- copie act de identitate;

- copie legalizată dupa atestatul de echivalare;

- copie legalizată dupa diploma echivalată;

- copie legalizată dupa foaia matricola;

- copie dupa cartea de muncă sau adeverinţa de la unitatea angajatoare din care sa rezulte experienţa profesională de 3 ani;

- copie după documentele de schimbare a numelui (dacă este cazul).

În cazul documentelor care atestă experienţa profesională cerută de normele comunitare pentru recunoaşterea calificării în celelalte state membre UE, iar solicitanţii nu pot depune copia legalizată a cărţii de muncă sau din cartea de muncă nu rezultă funcţia, specialitatea în care desfăşoară activitatea şi cuantumul normei de încadrare, aceştia vor prezenta contractul de muncă vizat de ITM sau o adeverinţă eliberată de unitatea sanitară de încadrare, întocmită numai după modelul de mai jos.

Dacă angajatorul este chiar persoana în cauză, adeverinţa va fi însoţită de o declaraţie notarială din care să rezulte că datele din adeverinţa respectivă sunt corecte şi copia legalizată a certificatului de înmatriculare a cabinetului medical, respectiv a societăţii comerciale medicale.

Precizăm că pentru datele înscrise în Adeverinţă, întreaga responsabilitate cu privire la autenticitatea şi legalitatea acestora revine în exclusivitate unităţii de încadrare emitentă.


M O D E L ADEVERINŢĂ

Antetul unităţii (denumire, adresa, CUI)

Nr.de înregistrare, data


A D E V E R I N Ţ Ă

Se adevereşte prin prezenta că doamna / domnul….......…. medic/medic dentist / farmacist / specialist / primar în specialitatea……asistent medical generalist / asistent medical obstetrică-ginecologie este / a fost încadrat / ă în unitatea noastră în funcţia de…...….. de la data de (zi, lună, an) până la data de…. (zi, lună, an), exercitând efectiv, legal şi neântrerupt* activităţile profesionale pe această durată.

Funcţia,
nume prenume persoană abilitată,

semnătură, ştampila unităţii

II. Certificatul de medic/ medic dentist / farmacist specialist / primar

Medicii, medicii dentişti şi farmciştii care deţin titlul de medic specialist sau primar şi nu îl au în formatul nou cu timbru sec (începând cu anul 2007) pot solicita prin direcţiile de sănătate publică eliberarea acestor certificate. Cererile vor conţine ordinul şi anul de confirmare, centrul universitar în care a fost susţinut examenul, sesiunea şi direcţia de sănătate publică unde se va expedia certificatul. Dacă solicitanţii au avut un alt nume la data susţinerii examenului, se va indica numele avut. Certificatele se vor înscrie într-un registru la direcţia de sănătate publică şi se vor elibera titularului sau împuternicitului acestuia pe bază de semnătură.

III. Adeverinţa de abilităţi dobîndite

Adeverinţa de abilităţi dobîndite conform prevederilor art. 10 din OMS nr. 418 / 2005 se eliberează pe baza următoarelor acte:

- cerere conform modelului în care se vor preciza şi datele de contact;

- copie act de identitate;

- copia certificatului de medic, medic dentist sau farmacist specialist, după caz;

- documentul întocmit de îndrumătorul de rezidenţiat în care se precizează modulul prevăzut în curriculum de rezidenţiat parcurs, perioada şi unitatea sanitară în care a fost efectuat, document avizat de responsabilul programului de studii complementare corespondent.

Adeverinţele se vor înscrie într-un registru la direcţia de sănătate publică şi se vor elibera titularului sau împuternicitului acestuia pe bază de semnătură.

M O D E L CERERE

Domnule / Doamnă Director General

Subsemnatul/a Dr. .................................................. ,medic/medic dentist/farmacist specialist ......................................., confirmat prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. ............ / ......................, vă rog să binevoiţi a aproba eliberarea adeverinţei care atestă dobândirea abilităţilor în ............................................... ca urmare a formării prin rezidenţiat în specialitatea .............. şi a promovării examenului de medic specialist în sesiunea ..........

Solicit transmiterea acestei adeverinţe la Direcţia de Sănătate Publică ......... .

Anexez următoarele documente:

- copia actului de identitate;

- copia certificatului de medic, medic dentist sau farmacist specialist, după caz;

- adeverinţa întocmită de îndrumătorul de rezidenţiat în care se precizează modulul prevăzut în curriculum de rezidenţiat parcurs, perioada şi unitatea sanitară în care a fost efectuat, document avizată de responsabilul programului de studii complementare corespondent.

Semnătura solicitantului

Telefon:

E-mail:

Domnului Director general al Direcţiei Generale Resurse Umane şi Certificare

IV. Alte documente

1. Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii care au susţinut examenul de specialist şi care la data susţinerii examenului nu au stagiul complet, în vederea confirmării ca specialist, vor prezenta ministerului adeverinţa eliberată de unitatea de încadrare din care să rezulte finalizarea pregătirii de specialitate. Cei care nu sunt încadraţi rezidenţi, vor prezenta adeverinţa semnată de îndrumătorul de rezidenţiat. Medicii rezidenţi care solicită întreruperea rezidenţiatului pentru a efectua diferite stagii în străinătate vor prezenta avizul îndrumătorului.

2. Pentru recunoaşterea stagiilor efectuate în străinătate se vor prezenta documentele de la clinicile din străinătate şi traducerile acestora. Aceste documente sunt comunicate preşedintelui comisiei naţionale de specialitate pentru avizare şi apoi se vor înainta spre aprobare conducerii ministerului.

3. Solicitările de prelungire a rezidenţiatului pentru diferite perioade: incapacitate de muncă, concediu fără plată, concediu pentru creşterea copilului etc vor fi însoţite de adeverinţa originală eliberată de angajator în care se va preciza durata şi motivul întreruperii.

   

Page 15 of 15

cautare