ZIUA MONDIALA A HIPERTENSIUNII ARTERIALE
Ziua Mondiala a Hipertensiunii Arteriale este celebrata in data de 17 mai si anul acesta are ca scop promovarea practicilor comportamentale preventive în rândul populaţiei
Tema campaniei pentru celebrarea acestei zile o reprezinta conştientizarea populaţiei cu privire la importanţa măsurării periodice a tensiunii arteriale
Sloganul campaniei este „Verifică-ţi tensiunea arterială – menţine–o la valori normale”
MESAJELE CHEIE ale campaniei sunt :
“Măsoară-ţi tensiunea”
“Consultă-ţi medicul şi când eşti sănătos”
ANALIZA DE SITUAŢIE
I. Date statistice
A. Internaţionale
Ø 6% din decesele înregistrate pe glob sunt atribuite HTA
Ø Mai mult de o pătrime din populaţia globului este hipertensivă.
Ø Conform predicţiilor matematice ale prevalenţei hipertensivilor pentru anul 2025 sunt de 1,56 bilioane pacienţi. Creşterea numărului persoanelor cu HTA va fi predominentă în ţările dezvoltate
Ø In Europa rata HTA este superioară celor înregistrate în SUA (28%), Canada (27%) sau ţările din Asia incluzând China (20%) sau Coreea (22,9%).
Ø Prin prevalenţa de 44,92% înregistrată în România aceasta se situează printre ţările din Europa cu prevalenţe reduse ale HTA după cum urmează: Grecia (31,1%), Suedia (38%), Italia (38%), Regatul Unit (42%), Republica Cehă (42%), Portugalia (42%). Ţările europene cu prevalenţe ridicate sunt Spania (47%) sau Germania (55%).
Ø Prevalenţa la bărbaţi este în mod semnificativ crescută faţă de valorile înregistrate la femei.
Dinamica mortalităţii datorate HTA
Ø rata mortalităţii datorate hipertensiunii se prezinta descendentă în perioada 2004-2008 respectiv 1,7% în perioada 2004 şi 1,4% în 2008
Ø are un trend ascendent pînă în anul 2040 (2,1%).
B. Naţionale
Ø 44,92% prevalenţa HTA în România .
Ø 40% din populaţia României suferă de HTA.
Ø 3,5%. riscul cardio-vascular la 10 ani în populaţia adultă a României
Ø Una din două persoane adulte ştie ce valori tensionale are şi cunoaşte complicaţiile pe care le poate da HTA.
Ø 1/5 din totalul populaţiei cu hipertensiune respectă întocmai tratamentul şi îşi măsoară tensiunea arterială.
Determinanţi ai stării de sănătate în relaţie cu HTA
Ø Cu o frecvenţă de 12,4% a populaţiei de 12-24 ani care fumează zilnic, România se situează pe locul 11, dintre ţările raportoare din Europa.
Ø Cu o frecvenţă de 20,5% a persoanelor care fumează zilnic, din populaţia generală, România se plasează pe locul 9 dintr-un total de 12 ţări europene raportoare.
Ø Frecvenţa de 11,79% a persoanelor de ≥ 15 ani care consumă un litru/capita de alcool, plasează România pe locul 6 dintr-un număr de 13 ţări europene raportoare.
Ø Frecvenţa persoanelor ≥ 18 ani obeze este de 7,1% valoare ce plasează România pe locul 11 dintr-un număr de 11 ţări europene raportoare.
Ø Frecvenţa consumatorilor de vegetale la populaţie ≥15 ani a fost de 54,1% ocupând locul 8 în ierarhizarea unui număr de 12 ţări europene raportoare.
Ø Frecvenţa consumatorilor de fructe la populaţia ≥ 15 ani a fost de 45,6%, prin aceasta plasându-se pe penultimul loc într-o ierarhie a unui număr de 11 state europene raportoare.
II. Rezultate relevante din studii
Ø În ţările în care s-au implementat programe naţionale pentru reducerea factorilor de risc cardiovascular, nivelul HTA a scăzut foarte mult prin creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind importanţa controlului periodic al TA, cum ar fi o creştere cu 66% în Regatul Unit şi 76% în SUA, atestând succesul unor politici conjuncte de depistare a presiunii arteriale ridicate
Ø Depistarea precoce, tratamentul şi controlul periodic reduc complicaţiile în mod particular la persoanele cu risc crescut
Ø În Europa conştientizarea controlului în vederea depistării HTA variază între 46% în Portugalia, 60% în Grecia şi 70% în Republica Cehă.
Ø Rezultatele studiului BP-CARE derulat în Ţările Ruropei Centrale şi de Est, printre care şi România au relevat faptul că în proporţie de 27,1% s-a reuşit controlul TA la persoanele hipertensive tratate
Ø Studiul derulat în Anglia între anii 2003 şi 2006 a arătat că în intervalul dat gradul de conştientizare a populaţiei , tratamentul şi controlul HTA au crescut considerabil
III. Strategii, programe de acţiune:
Ø Subprogramul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular.
- Cunoaşterea ponderii în rândul populaţiei a factorilor determinanţi pentru BCV, diagnosticarea precoce şi monitorizarea acestora, pentru evitarea deceselor premature.
- Program naţional de boli cardiovasculare
· Subprogramul de tratament al pacienţilor cu afecţiuni CV.
· Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic.
IV. Analiza grupurilor populaţionale
Ø Prevalenţa HTA din România în raport cu sexul şi mediul de provenienţă.
- urban - bărbaţi 46,6%, femei 38%
- rural - bărbaţi 54,9%, femei 45,42%
Ø Prevalenţa HTA pe grupe de vârstă.
- 18-24 ani 8,75%
- 25-34 ani 15%
-35-44 ani 28,12%
- 45-54 ani 51,4%
- 55-64 ani 65,54%
- ≥65 ani 75,06% ani
Grupe de risc ale pacienţilor cu HTA
Ø Grupa cu risc scăzut
- bărbaţi < 55 ani şi femei <65 ani cu HTA de gradul I
- fără factori de risc
- riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%
Ø Grupa de risc mediu
- pacienţi cu HTA de niveluri diferite
- prezenţa mai multor factori de risc
- riscul de eveniment CV major în următorii 10 ani este de 15%- 20%
Ø Grupa de risc înalt
- include: pacienţi cu HTA de gradul 1 şi 2 care au 3 sau mai mulţi factori de risc asociaţi, diabet sau afescarea organelor ţintă
- pacienţi cu HTA severă fără factori de risc asociaţi
- risc de eveniment CV major la 10 ani este de 20-30%
Ø Grupa de risc foarte înalt
- include: pacienţi cu HTA gradul 3 şi unul sau mai mulţi factori de risc asociaţi
- toţi pacienţii cu BCV clinic manifestă sau boală renală
- Risc de evenimente CV majore de circa ≥30% în 10 ani.