PLANTE ETNOBOTANICE
Plantele psihogene sau plantele psihotrope sunt acele plante care produc schimbari in ceea ce priveste modul de gandire, de a percepe lucrurile din jur sau dispozitia persoanelor care le utilizeaza.
Aceste plante inhiba emisfera cerebrala stanga unde se gasesc functiile ce tin de rationalitate si activeaza emisfera cerebrala dreapta a carei functie este intuitia.
Plantele halucinogene induc efecte fiziologice si mentale care cuprind in special perturbari ale comportamentului, ale functiilor cognitive si ale perceptiei, pana la instalarea halucinatiilor, adica la modificarea realitatii.
Folosirea plantelor in ritualurile din antichitate
Folosirea plantelor psihotrope a crescut puternic in societatile occidentale moderne.
In trecut, grupurile aborigene foloseau aceste ierburi in scop magic, religios sau terapeutic.
Majoritatea plantelor halucinogene erau considerate o legatura intre om si supranatural, cel mai celebru halucinogen sacru fiind o specie de cactus.
Pe de alta parte, ciupercile considerate sacre in Mexic au o lunga istorie in religia popoarelor primitive. Aztecii le consumau in timpul ceremoniilor sacre. Mayasii din Guatemala utilizau la randul lor ciuperci in cadrul ceremoniilor religioase.
Efectele plantelor etnobotanice asupra organismului
Plantele etnobotanice halucinogene pot actiona asupra organismului in diverse moduri. Pe termen scurt, persoana care a utilizat aceste produse poatre resimti diverse efecte fizice si efecte psihice.
Efecte fizice:
Efectele psihice:
Important : anumite persoane au halucinatii foarte grave care pot deveni extrem de periculoase atat pentru ele, cat si pentru cei din jur.
Datorita efectelor lor similare cu cele ale unor droguri usoare plantele etnobotanice au ajuns sa se regaseasca printre ingredientele de baza ale petrecerilor intre tineri. Pentru ca, afirmativ, ii elibereaza de emotii, inhibitii, tristete si ii trimit in al noualea cer, din ce in ce mai multi tineri au devenit clienti fideli ai magazinelor de plante psihotrope.
In egala masura insa numeroasele cazuri de intoxicare si chiar decesul unor consumatori de astfel de ierburi au reprezentat un semnal de alarma pentru autoritati care au recurs la adoptarea masurii celei mai drastice respectiv interzicerea prin lege a plantelor psihotrope.
Prezentam mai jos cateva din plantele si substantele etnobotanice mentionate in lista
Anumite specii de salvie ( halucinogena ) Anumite specii de mitragina (Kratom), planta cu efecte similare cocainei, care creeaza dependenta.
Amanita muscaria Amanita pantherina, planta care produce halucinatii, cu efecte similare LSD (drog extrem de periculos)
LSA
Ketamina (creeaza dependenta)
Derivati din piperazina (produc halucinatii) Sarea de baie
Al?ptarea la s?n, o necesitate pentru mam? ?i pentru copil
Care sīnt avantajele al?pt?rii naturale
Īn primul rīnd, previne cancerul la sīn, iar un sugar alimentat natural are un coeficient de inteligen?? cu 10 puncte mai mare decīt unul hr?nit cu lapte praf sau lapte de vac?.
Ce factori protectori con?ine laptele matern? Īn primul rīnd, compu?i care ajut? la dezvoltarea sistemului imunitar ?i gastrointestinal al bebelu?ului. Apoi, sugarul al?ptat la sīn prezint? un risc mai redus de alergii. Īn plus, laptele uman con?ine enzime, hormoni ?i substan?e asem?n?toare hormonilor utile īn cre?terea sugarului. Acest lapte furnizeaz? copilului substan?ele nutritive corespunz?toare īn cantit??i optime, īn condi?ii igienice ?i la temperatura ideal?.
Ce program de al?ptare este indicat?
Nu este nevoie ca mama s? īncerce s? fixeze un program de al?ptare nou-n?scutului, deoarece copilul cere singur s? fie al?ptat.
De regul?, al?ptarea se face o dat? la 3 ore sau cīt de des are el nevoie , respectiv cam de 8 ori īn 24 de ore. Dac? primele al?pt?ri vor fi scurte, de maxim 10 minute, urm?toarele vor fi din ce īn ce mai lungi, pīn? la 20 -30 de minute. Explica?ia este foarte simpl?: la 1-2 zile, copilul are nevoie doar de 10-20 ml de lapte, īn timp ce la o lun? cererea cre?te la 100 ml. Sugarilor al?pta?i la sīn li se face foame mai repede decīt celor alimenta?i cu suplimente nutritive din cauz? c? laptele este foarte u?or digerabil. Hr?nirea frecvent?, la cerere, este cel mai bun lucru pe care o mam? īl poate face pentru a fi sigur? de succesul al?pt?rii. Dup? un timp, sugarul ī?i va stabili un orar regulat, iar cererea de hran? īntre mese va sc?dea.
Cum o ajut? al?ptatul pe mam??
Mama care al?pteaz? stabile?te mai u?or o rela?ie apropiat? cu bebelu?ul ei. Al?ptatul este benefic ?i pentru mam?, īntrucīt ajut? la ?inerea sub control a pierderilor materne de sīnge ?i la rec?p?tarea rapid? a greut??ii de dinaintea perioadei de sarcin?. Pe de alt? parte, mamele au nevoie de un aport energetic ?i nutritiv mai mare decīt īn timpul sarcinii. Aceste nevoi pot fi satisf?cute de o diet? vegetarian? bine planificat?. Este bine ca ele s? consume multe fructe, verde?uri ?i legume, pentru a??i asigura necesarul de vitamine ?i elemente minerale. Totodat?, este recomandat s? bea cantit??i adecvate de ap?.
Ce trebuie s? fac? mamele ca s? treac? peste etapele dificile de la īnceputul al?pt?rii ? De?i al?ptarea este una dintre cele mai vechi experien?e naturale, desf??urarea ei īn condi?ii optime necesit? de multe ori practic? ?i r?bdare mult?, iar uneori mama ?i copilul pot īntīmpin? greut??i. Multe femei reu?esc s? treac? peste etapele dificile de la īnceputul al?pt?rii cu ajutorul unei asistente medicale sau a unei prietene. Al?ptarea se va face cīt mai repede dup? na?tere, īn func?ie de cīt de preg?tit? fizic ?i moral este femeia. Īn maternitate, mamele pot cere sfatul asistentei, care le poate īndruma īn privin?a modului de al?ptare. Este bine ca bebelu?ul s? sug? la ambii sīni la fiecare al?ptare, īntrucīt astfel se asigur? golirea uniform? dar ?i stimularea secre?iei lactate. Īn caz contrar, exist? riscul obstruc?ion?rii canalelor galactofore, din cauza cantit??ii de lapte prea mari acumulate ?i, īn cel mai r?u caz, poate apare mastita (abcesul la sīn). Este bine ca dup? al?ptat mama s? cur??e mameloanele cu ap? fiart? ?i r?cit?, ceai de mu?e?el sau ser fiziologic.
Cīnd se opre?te al?ptarea?
De regul?, copilul nu trebuie s? mai fie al?ptat dup? ce a īmplinit 6 luni, vīrst? la care necesit? diversificarea alimenta?iei pentru o mai bun? dezvoltare. Oricare ar fi momentul ales pentru īntreruperea al?pt?rii la sīn, odat? luat? decizia nu se mai poate reveni asupra ei, deoarece ar putea s?-l tulbure pe bebelu?. Totu?i, īn??rcarea nu se face brusc, fiind necesar? o perioada de adaptare pentru copil. Īnlocuirea al?pt?rii la sīn se va face cu biberonul, apoi, dup? 3-4 zile, se va īncerca īnc? o al?ptare la sīn ?i a?a mai departe.
Dr Gandacioiu Cristiana
Page 111 of 133