ZIUA NA?IONAL? F?R? TUTUN 2018

15 NOIEMBRIE 2018

ANALIZA DE SITUA?IE

Ziua Na?ional? f?r? Tutun este marcat?, �n fiecare an, �n a treia joi din luna noiembrie, printr-o ini?iativ? menit? a atrage aten?ia asupra impactului pe care �l are fumatul asupra s?n?t??ii oamenilor.

Date statistice

La nivel mondial, consumul de tutun ucide anual aproximativ 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefum?tori, expu?i fumatului pasiv. Estimarea este c?, p�n? �n 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese �n fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi �nregistrate �n ??rile slab dezvoltate.

Conform Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia European? ?i publicat cu ocazia Zilei Mondiale f?r? Tutun, in Rom�nia consumulde tutun se mentine �nc? relativ ridicat, cu o prevalen?? a fumatului de 28% in r�ndul celor cu v�rsta peste 15 ani, aproape de media european?(26%).�n r�ndul b?rba?ilor, prevalen?a este de 38%, �n r�ndul femeilor de 19%

Rom�nia se situeaza pe locul 9 �n Uniunea European?, al?turi de Cipru, Austria, Slovenia si Spania. Desi fumeaz? mai putin dec�t grecii (37%), bulgarii ?i francezii (36%), rom�nii consum? considerabil mai mult tutun dec�t suedezii (7%) si englezii (17%).Raportul european arat? ca procentul tinerilor care se apuc? de fumat, respectiv cei din categoria de v�rsta 15 - 24 de ani, a crescut de la 25%, c�t era �n 2014, la 29% �n 2017 (4).Datele arat? c? se debuteaz? precoce, ceea ce se �nt�mpla si la adolescentii rom�ni. De asemenea, cifrele ne arat??i c? exist? un procent important de fumatori �nr?i?i care nu au renun?at la acest viciu chiar dac? legea antifumat a intrat �n vigoare.

Adoptarea celei mai semnificative politici de s?n?tate public? din ultimii ani, legea care a interzis fumatul �n spa?iile publice �nchise, a determinat saltul important al Rom�niei de 12 pozi?ii, de pe locul 19 pe locul 7, �n clasamentul european al politicilor de control al tutunului � Scala European? de control al tutunului. Efectele directe ale acestei politici au dus la sc?derea num?rului de intern?ri asociate bolilor exacerbate de fumatul pasiv. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017 realizat de Comisia European?, reducerea expunerii la fum de tutun este semnificativ? �n Rom�nia �n 2017 fa?? de 2014: �n baruri a sc?zut cu 69 de puncte procentuale (de la 80% la 11%) iar �n restaurante a sc?zut cu 53 de puncte procentuale (de la 59% la 6%).

�

Conform celui mai recent studiu Global Adult Tobacco Surveyrealizat �n Rom�nia (GATS 2011), prevalen?a curent? a fumatului este 26,7%(4.85 milioane locuitori). Prevalen?a este mai mare �n r�ndul b?rba?ilor dec�t �n r�ndul femeilor: 37,4% fa?? de 16,7%. 24,3% fumeaz? zilnic: 34,9% din b?rba?i ?i 14,5% din femei, iar 2,4% sunt fum?tori ocazionali:2,5% din b?rba?i ?i 2,2% dintre femei

Prevalen?a maxim? pe v�rste se �nregistreaz? �n r�ndul persoanelor de 25-44 ani (36,3%), iar cea minim? la cei cu v�rsta ? 65 de ani (7,6%).

�n r�ndul b?rba?ilor, cea mai sc?zut? prevalen?? este declarat? de cei cu studii superioare (36,4%), �n timp ce �n r�ndul femeilor prevalen?a a fost mai mare �n r�ndul celor cu studii medii sau superioare (19,6%, respectiv 20,0%) ?i minim? �n r�ndul femeilor cu studii elementare (14,7%).

Principalul tip de produs din tutun utilizat este reprezentat de ?igarete, consumate de 26,5% din popula?ie (b?rba?i: 37,1%, femei: 16,7%), iar num?rul mediu de ?ig?ri fumate pe zi este de 16,6: 17,7 pentru b?rba?i ?i 14,1 pentru femei.

Majoritatea celor chestiona?i (83,6%) au primit informa?ii �mpotrivafumatului prin intermediul mass-media sau afi?aje �n locuri publice: la televizor de c?tre 76,7%, pe panourile publicitare - 25,8% ?i, mai pu?in frecvent, la radio - 25,3%.

�n privin?a renun??rii la fumat, dintre fum?torii actuali ?i ex-fum?tori 35,5% au f?cut o �ncercare de a renun?a �n ultimele 12 luni. Printre fum?torii care au vizitat un medic �n cursul ultimelor 12 luni, 82,1% au fost �ntreba?i de acesta despre istoria lor privind fumatul iar 81,9% au primit sfaturi s? renun?e la fumat. Cei mai mul?i dintre cei care au �ncercat s? renun?e (80,8%) au dorit s? fac? acest lucru f?r? ajutor. Doar 8,2% au utilizat terapia de substitu?ie, 1,4% folosind un alt medicament prescris; 1,7% prin consiliere ?i consultan??; 6,8% au folosit pentru renun?are produse naturale din plante, acupunctur?, sau alte metode.

Printre nefum?tori, prevalen?a expunerii la fumatul pasiv la domiciliu a fost de 24,4% (aproximativ 3.2 milioane nefum?tori).

Consumul de tutun continu? s? �nregistreze valori ridicate �n r�ndul adolescen?ilor de 16 ani din Rom�nia.

European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD - 2015) arat? ca jum?tate (51,7%) dintre elevii din Rom�nia �n v�rst? de 16 ani au fumat cel pu?in o dat? �n via??, aproximativ o treime (30,1%) au fumat �n ultima lun? ?i unul din cinci au fumat zilnic (19,8%).

Consumul de tutun de-a lungul vie?ii �n r�ndul adolescen?ilor s-a �nscris pe o linie descendent? �ncep�nd din 2003, sc?z�nd succesiv de la 64%, la 54% �n 2007, respectiv la 52% �n 2011, pentru ca �n anul 2015 s? se men?in? la aceea?i valoare (51,7%). Cu toate acestea, consumul de ?ig?ri �n ultimele 30 de zile �?i men?ine tendin?a ascendent? observat? �n 2011, cresc�nd de la 29%, la 30,1%. Totodat?, consumul zilnic de ?ig?ri �n ultimele 30 de zile a crescut �n 2015 fa?? de 2011, de la 18,4% la 19,8%. Dac? �n ceea ce prive?te consumul de tutun de-a lungul vie?ii, cea mai mare valoare a fost observat? �n anul 2003, celelalte dou? variabile considerate �n analiz? � fumatul �n ultima lun?, respectiv fumatul zilnic � au �nregistrat cele mari valori �n anul 2015.

La nivelul anului 2015, pentru toate perioadele de referin??, se observ? valori mai mari ale prevalen?elor consumului de tutun �n r�ndul b?ie?ilor, comparativ cu cele �nregistrate �n r�ndul fetelor.

Prevalen?a consumului de tutun p�n? la v�rsta de 16 ani a fost de 52,8% �n r�ndul b?ie?ilor, fa?? de 50,5% �n r�ndul fetelor. Pentru ambele sexe, valorile acestui tip de prevalen?? se situeaz? peste valorile medii europene: 47,3% b?ie?i ?i 43,9% fete.

Prevalen?a consumului de tutun �n ultimele 30 zile a fost de 30,6% �n r�ndul b?ie?ilor, �n timp ce, valoarea acestui tip de prevalen?? se situeaz? la 29,4% �n r�ndul fetelor, ceea ce �nseamn? c? fetele tind s? adopte acela?i comportament de consum ca ?i b?ie?ii �n ceea ceprive?te fumatul. ?i �n acest caz, valorile �nregistrate �n Rom�nia se pozi?ioneaz? peste mediile europene: 21,6% - b?ie?i ?i 21,2% - fete.

Fumatul zilnic �nregistreaz? �n r�ndul b?ie?ilor din Rom�nia o prevalen?? de 21,3%, iar �n r�ndul fetelor, de 18,3%, fiind pentru ambele sexe peste mediile europene: 13,4% b?ie?i ?i 11,5% fete. Studiul a mai ar?tat c? aproximativ 23% dintre adolescen?i au fumat prima ?igar? �nainte s? �mplineasc? v�rsta de 14 ani.

�n ceea ce prive?te consumul zilnic de ?ig?ri la v�rsta de 13 ani sau mai devereme, se remarc? o cre?tere mai accentuat? �n cazul b?ie?ilor � de la 5% �n 2011, la 7% �n 2015, �n timp ce, �n cazul fetelor, se �nregistreaz? o cre?tere de la 3%, �n 2011, la 3,8% �n 2015.

De?i consumul de tutun �n r�ndul adolescen?ilor din Rom�nia s-a �nscris pe o linie descendent? �ncep�nd din 2003, �n 2015 este peste mediile europene, pentru toate perioadele de referin??: consumul de tutun de-a lungul vie?ii � 51,7% fa?? de 45,6% la nivel european, consumul de tutun �n ultimele 30 zile � 30,1% fa?? de 21,4% ?i consumul de tutun zilnic �n ultimele 30 zile � 19,7% fa?? de 12,4%. Totodat?, se observ? valori mai mari ale consumului de tutun �n r�ndul b?ie?ilor, comparativ cu cele �nregistrate �n r�ndul fetelor, �ns? pentru ambele sexe, adolescen?ii din Rom�nia se situeaz? peste valorile medii europene

Eviden?e utile pentru interven?ii la nivel na?ional, european ?i interna?ional

Rom�nia are o situa?ie relativ bun? �n ce prive?te sprijinul pentru renun?area la fumat. Exist? o linie telefonic? pentru apeluri na?ionale gratuite, astfel �nc�t fum?torii s? poat? discuta cu consilieri instrui?i despre renun?area la fumat. O varietate de produse farmaceutice, inclusiv terapii de �nlocuire a nicotinei (NRT), sunt disponibile unele f?r? prescrip?ie medical?, iar altele, precum Bupropion ?i Varenicline, disponibile pe baz? de re?et?, �ns? compensate prin programul na?ional de asigur?ri de s?n?tate. Sprijinul �n renun?area la fumat este disponibil de la mul?i furnizori de servicii medicale ?i este de asemenea acoperit integral �n cadrul programului na?ional de asigur?ri de s?n?tate.

De asemenea, exist? o mi?care de control al tutunului �n cre?tere �n Rom�nia, care a creat Coali?ia �Rom�nia Respir?�, av�nd membri dintr-o varietate de organiza?ii ale societ??ii civile. Eforturile lor sunt sus?inute de c?tre organiza?iile regionale ?i mondiale, inclusiv Re?eaua European? pentru Prevenirea Fumatului ?i a Consumului de Tutun (ENSP - European Network for Smoking and Tobacco Prevention), Alian?a Conven?iei Cadru privind Controlul Tutunului (The Framework Convention Alliance for Tobacco Control), precum ?i Campania pentru Copii F?r? Tutun (CTFK -Campaign for Tobacco-Free Kids). Eforturile lor au fost extrem de importante pentru ratificarea de c?tre Rom�nia a CCCT OMS ?i adoptarea noii legi de control al tutunului, ?i vor juca un rol important �n adoptarea ?i punerea �n aplicare a viitoarelor programe ?i politici de control al tutunului.

�n luna septembrie a anului 2016, Coali?ia �Rom�nia Respir?�, un grup de peste 250 de membri ai societ??ii civile ?i institu?ionale individuale, cu sprijinul ENSP ?i CTFK ?i sub patronajul Pre?edin?iei Rom�niei, a lansat o propunere de strategie na?ional? de reducere a consumului de tutun �n Rom�nia - Strategia �2035 � Prima Genera?ie f?r? Tutun a Rom�niei�.Obiectivul principal al acestei strategii este reducerea consumului de tutun laminimum posibil, adic? la 5% din popula?ia adult?, prag considerat de OMS ca fiindechivalent cu �finalul jocului devastator cu tutunul�, �ntr-un interval de timp rezonabil

Pentru ca Rom�nia s? �?i �ndeplineasc? obliga?ia asumat? �n cadrul Planuluiglobal de ac?iune �mpotriva bolilor netransmisibile de reducere a consumului de tutunp�n? �n anul 2025 cu 30% fa?? de anul 2010, este necesar ca prevalen?a fumatuluicurent (zilnic ?i ocazional) s? ajung? �n anul 2025 la 21,8% iar a fumatului zilnic � la18,4% din popula?ia cu v�rsta peste 15 ani

Date privind politicile, strategiile, planurile de actiune si programele existente la nivel European si national

La nivel interna?ional, au fost adoptate urmatoarele instrumente:

?Conven?ia Cadru pentru Controlul Tutunului a OMS

?Agenda 2030 a Na?iunilor Unite pentru Dezvoltare Durabil?

?Principiul european de bun? guvernare�S?n?tate �n toate politicile

?Directiva CE nr. 2014/40/CE privind produsele din tutun, ale c?rei prevederi aufost adoptate de c?tre ?ara noastr?

?Planul global de ac?iune �mpotriva bolilor netransmisibile de reducere aconsumului de tutun p�n? �n anul 2025 cu 30% fa?? de anul 2010

Conven?ia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT) este primul tratat interna?ional de nivel mondial privind s?n?tatea public?care reune?te, �n prezent, 177 de parteneri din toat? lumea. Este recunoscut astfel pericolul care poate fi cauzat de produsele din tutun ?i de companiile produc?toare. Tratatul instituie obiective ?i principii obligatorii din punct de vedere legal pe care ??rile sau organiza?iile de integrare economic? regional?, ca de exemplu Comunitatea European?, care au ratificat ?i astfel au fost de acord s? pun? �n aplicare Tratatul, sunt obligate s? le respecte. Conven?ia �?i propune s? protejeze genera?iile prezente ?i viitoare de consecin?ele devastatoare ale consumului de tutun ?i ale expunerii la fumul de tutun asupra s?n?t??ii, vie?ii sociale, mediului ?i economiei

Conven?ia Cadru pentru Controlul Tutunului,�Conven?ia Na?iunilor Unite privind Drepturile Copilului,�Agenda 2030 a Na?iunilor Unite pentru Dezvoltare Durabil? reprezint? documente ratificate ?i asumate de ?ara noastr?.

La nivel na?ional exist?, de asemenea, un set de instrumente:

?Strategia Na?ional? de S?n?tate 2014 - 2020

?Planul Multianual Integrat de Promovare a S?n?t??ii ?i Educa?ie pentru S?n?tate

?Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea ?i combaterea consumului produselor din Tutun

Planul Multianual Integrat de Promovare a S?n?t??ii ?i Educa?ie pentru S?n?tatea fost elaborat pentru punerea in aplicare a direc?iilor strategice prev?zute �n Strategia Na?ional? de S?n?tate 2014 � 2020r?spunz�nd nevoilor de sprijinire a popula?iei �n vederea adopt?rii unor comportamente favorabile s?n?t??ii. Acesta are ca scop cre?terea constant?, �n urm?torii 5 ani, a propor?iei popula?iei cu comportament favorabil s?n?t??ii, �n special in r�ndul copiilor

Categoriile de popula?ie vizate sunt: copiii (pre?colari ?i ?colari), persoanele din comunit??ile rurale, persoanele din grupuri vulnerabile ?i femeile �ns?rcinate. Planul va fi implementat la nivelul comunit??ilor prin programe de promovare a s?n?t??ii ?i educa?ie pentru s?n?tate multianuale integrate, care �?i propun modificarea unor comportamente ce constituie factori de risc pentru principalele boli inregistrate in Rom�nia.

Comportamentele care vor fi abordate sunt: comportamentele alimentare cu risc pentru s?n?tate, sedentarismul, consumul d?un?tor de alcool, consumul de droguri ilegale ?i consumul neadecvat de medicamente, fumatul, comportamentele violente ?i comportamentele sexuale cu risc.

Cadrul legislativ

Rom�nia a semnat CCCT la 24 iunie 2004 ?i a ratificat tratatul optsprezece luni mai t�rziu, la data de 27 ianuarie 2006.

Politicile de control al tutunului din Rom�nia s-au consolidat de la aderarea la UE, conform�ndu-se cu diferitele directive ale UE legate de tutun, iar evolu?iile recente sugereaz? c? aceast? tendin?? va continua �n urm?torii ani.

Publicitatea produselor de tutun la radio ?i televiziune a fost interzis? �ncep�nd cu anul 2002, �n conformitate cu Legea audiovizualului (Legea nr. 504). �n anul 2004, ca parte a Legii nr. 457 privind publicitatea ?i sponsorizarea produselor din tutun, limitele asupra comercializ?rii tutunului s-au extins pentru a include interdic?ii precum: publicitatea scris? local? �n ziare ?i reviste (cu excep?ia publica?iilor destinate pentru cei implica?i �n industria tutunului); panouri publicitare, transport public, precum ?i alte forme de publicitate de exterior; ?i publicitatea �n locurile de divertisment. Aceast? lege a restric?ionat, de asemenea, o varietate de activit??i de promovare de c?tre companiile de tutun, inclusiv distribuirea produselor promo?ionale personalizate, diverse activit??i de extindere a m?rcilor, precum a ?i limitat activit??ile de sponsorizare.

Avertismentele grafice de s?n?tate pe pachetele de ?ig?ri sunt obligatorii �n Rom�nia �ncep�nd cu anul 2008, ?i necesit? ca 30% din partea din fa?? a ambalajului ?i 40% din partea din spate a ambalajului s? fie acoperite de avertismente. ?aisprezece avertismente de s?n?tate sunt necesare, prin rota?ie, inclusiv avertismente legate de o varietate de efecte asupra s?n?t??ii (deces, cancer pulmonar ?i alte boli respiratorii, disfunc?ii sexuale, accident vascular cerebral, riduri), dependen??, consecin?ele expunerii sugarilor ?i copiilor la fumul pasiv ?i diverse mesaje de renun?are la fumat.

Prin Legea nr. 349/2002, privind prevenirea consumului de produse din tutun ?i combaterea efectelor acestuia, Rom�nia a limitat fumatul �n spa?iile publice �nchise, cu restric?ii mai puternice �n unele locuri, inclusiv cele de asisten?? medical? ?i unele institu?ii educa?ionale, precum ?i locuri care ofer? servicii de protec?ie ?i asisten?? a copilului. Av�nd �n vedere sfera sa de ac?iune limitat?, legea a f?cut prea pu?in pentru a proteja majoritatea adul?ilor ?i copiilor rom�ni de expunere la fumul de tutun.

Un progres semnificativ in legisla?ia na?ional? anti-fumat este Legea nr. 15/2016 privind modificarea ?i completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea ?i combaterea efectelor consumului produselor din tutun prin care Rom�nia devine parte a comunit??ii celor 94 de ??ri care au interzis complet fumatul �n spa?iile publice �nchise. Aceast? lege a fost publicat? �n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 72 din 1 februarie 2016 ?i a intrat �n vigoare �n 45 de zile de la publicare, adic? �n 17 martie 2016.

Noua lege extinde legea nr. 349 �n mai multe feluri, �n timp ce �nchide multe dintre �porti?ele� din vechea lege.

Spre deosebire de legea din 2002, noua lege nu interzice numai fumatul, dar previne posibilitatea legal? de �nfiin?are a spa?iilor destinate fum?torilor �n restaurante, baruri, hoteluri ?i restul sectorului ospitalit??ii, precum ?i �n toate institu?iile publice (inclusiv administrative, culturale, de s?n?tate, institu?ii educa?ionale).

Legea nou? include, de asemenea, penalit??i semnificative pentru �nc?lc?ri ale legii. �n cazul persoanelor fizice, amenzile pentru �nc?lcarea legii sunt �ntre 100 ?i 500 de lei, la fel ca ?i �n vechea lege. �ns?, �n cazul persoanelor juridice pot fi impuse sanc?iuni mai stricte: pentru prima �nc?lcare exist? o amend? de 5.000 lei; pentru a doua �nc?lcare amenda cre?te la 10.000 lei, iar func?ionarea unit??ii poate fi suspendat? p�n? c�nd situa?ia de �nc?lcare este remediat?. �n cazul �n care, dup? dou? sanc?iuni persoana juridic? �ncalc? din nou legea, amenda este de 15.000 lei, iar unitatea comercial? a persoanei juridice va fi �nchis?. �n trecut, �n cazul persoanelor juridice, minimele ?i maximele amenzilor au fost l?sate la latitudinea autorit??ii de sanc?ionare, iar amenzile de obicei au fost abrogate. �n viitor, amenzile vor avea sume fixe,iar aplicarea unor sanc?iuni complementare (cum ar fi suspendarea func?ion?rii sau �nchiderea unit??ii comerciale) va fi obligatorie �n cazul unor �nc?lc?ri repetate. Astfel, practicile recente c�nd unii proprietari de unit??i comerciale au considerat c? este mai rentabil s? pl?teasc? amenzi dec�t s? respecte legea nu va mai fi o op?iune viabil?.

Noua lege se extinde, de asemenea, asupra autorit??ilor de aplicare a legii, par?ial restabilind autoritatea Ministerului S?n?t??ii ?i a Autorit??ii pentru Protec?ia Consumatorului, dar, de asemenea, acord�nd poli?iei locale ?i na?ionale autoritatea exclusiv? de sanc?ionare pentru cele mai multe infrac?iuni prev?zute de lege. Din moment ce poli?ia local? ?i na?ional? au personal ?i mobilitate considerabile, aplicarea legii va deveni mai eficace acord�ndu-li-se autoritatea de aplicare.

Punerea �n aplicare a noii legi este facilitat? de m?suri care prev?d c? managerii institu?iilor ?i unit??ilor �n care se aplic? reglement?rile trebuie s? elaboreze regulamente interne privind interzicerea fumatului, calific�nd-o drept abatere disciplinar? grav?. O astfel de reglementare este important? din punct de vedere al dreptului muncii, deoarece Codul muncii permite, printre alte penalit??i, rezilierea unilateral? a contractului de munc? de c?tre angajator pentru abateri disciplinare grave. Acest lucru ofer? posibilitatea reglement?rii interne a comportamentului angaja?ilor, �n plus fa?? de aplicarea de c?tre autorit??i. Mai mult dec�t at�t, managerii sunt obliga?i s? afi?eze un semn interna?ional �fumatul interzis� ?i textul aferent �n locurile �n care fumatul este interzis.

Pentru prima dat? �n Rom�nia, noua lege prevede, de asemenea, campanii publice de educare mass-media pentru a informa rom�nii cu privire la consecin?ele fumatului. Mai precis, se cere posturilor de radio ?i televiziune s? acorde cel pu?in 30 de minute pe s?pt?m�n? institu?iilor de educa?ie, s?n?tate, tineret ?i organiza?iilor sportive, precum ?i ONG-urilor, astfel �nc�t acestea s? poat? difuza mesajele informative privind prevenirea ?i controlul fumatului. Aceast? dispozi?ie extinde �n mod semnificativ cercul organiza?iilor mass-media afectate de aceast? cerin??, �ntruc�t m?sura anterioar? era aplicat? numai la posturile na?ionale de radio ?i televiziune, fapt care a limitat influen?a acestor mesaje �n r�ndul popula?iei.

Analiza grupurilor popula?ionale la risc

Expunerea la fumul de ?igar? este nociv? pentru persoanele de orice v�rst? �ns? copiii ?i adolescen?ii constituie un grup deosebit de vulnerabil at�t la efectele de scurt? durat? c�t ?i la cele pe termen lung.Mai mult, copil?ria si adolescen?a reprezint? perioade cu risc crescut pentru experimentarea fumatului.

Se apreciaz? c? �n fiecare zi, la nivel global, num?rul tinerilor care �ncep s? fumeze poate ajunge p�n? la 100.000 ?i speciali?tii �n s?n?tate public? apreciaz? c? majoritatea acestora tr?iesc �n ??ri cu venituri mici sau mijlocii.

Fumatul este mai r?sp�ndit �n r�ndul adolescen?ilor din mediul urban. �n jur de 28% dintre ace?tia au fumat chiar ?i numai o dat? sau de dou? ori, comparativ cu 19% dintre cei din zonele rurale. Explica?ia acestui lucru pot fi resursele financiare pe care le au adolescen?ii, pe de-o parte, ?i acceptarea acestui comportament de c?tre popula?ie, pe de alt? parte. Este posibil ca �n comunit??ile mai mici oamenii sunt �n general mai pu?in toleran?i cu adolescen?ii care �ncalc? normele morale general acceptate (?i fumeaz?).

Deoarece dependen?a de nicotin? se instaleaz? rapid la tinerii sub 18 ani, specialistii ar trebui s? intervin? prioritar la aceast? grup? de v�rst? �n direc?ia prevenirii fumatului.

Sunt necesare ac?iuni specifice la nivel national ?i local de sensibilizare a publicului, a p?rin?ilor ?i a speciali?tilor pentru cunoa?terea caracteristicilor ?i nevoilor specifice ale acestui grup de v�rst?, precum ?i despre modalit??ile de raportare la adolescen?i.

Interven?ia la nivelul comunit??ii urm?re?te:

1. Reducerea prevalen?ei generale a consumului de tutun al adolescen?ilor, prin:

� reducerea ini?ierii consumului de tutun �n r�ndul adolescen?ilor;

� cre?terea (�nt�rzierea) v�rstei medii a primului consum de tutun;

� reducerea ratei consumului de tutun;

� cre?terea num?rului persoanelor care renun?? la fumat;

� consolidarea abilit??ilor de refuz;

2. Reducerea expunerii la fumul de tutun din mediul �nconjur?tor (ETS), prin:

� reducerea num?rului de nefum?tori expu?i la ETS;

� eliminarea expunerii la fumatul pasiv �n ?coli;

�n acest scop, se pot desf??ura activit??i care s? contribuie la:

� schimbarea atitudinilor ?i comportamentelor fa?? de fumat;

� educa?ia privind consecin?ele fiziologice ?i psiho-sociale ale fumatului;

� con?tientizarea efectelor nedorite pe termen lung ale consumului de tutun;

� informarea despre motivele pentru care adolescen?ii �ncep s? fumeze;

� consolidarea comportamentului pozitiv de s?n?tate;

� formarea de peer-consilieri,�de la egal la egal� precum ?i a voluntarilor din ?coli (profesori, asisten?i sociali, psihologi, etc.) ?i din ONG-uri pentru a fi capabili de a realiza interven?ii comunitare �n vederea sc?derii ratei fum?torilor adolescen?i.

Abordarea tinerilor fum?tori este o problem? delicat?, care trebuie s? ?in? cont de specificul transform?rilor ce caracterizeaz? aceast? v�rst?, dar ?i de structura personalit??ii fiec?rui t�n?r. Mai multi factori cresc riscurile de ini?iere a fumatului la tineri:

� Curiozitatea natural? a adolescen?ilor

� Opinia prietenilor

� Atitudini ?i comportamente familiale permisive fa?? de consumul de tutun

� Disponibilitatea produselor din tutun

� Nevoia de noi experien?e ?i emo?ii

� Insecuritatea/Agresiunea/Stim? de sine sc?zut?

� E?ecul ?colar

� Asociere cu grupuri care manifest? un comportament deviant

?in�nd cont de acest date, un program de interven?ie special conceput pentru adolescen?i, care s? aib? o putere mare de influen?? asupra lor ?i s? le modeleze comportamentul �n direc?ia dorit? ar trebui sa con?in? urm?torii pa?i:
� Informarea adolescen?ilor cu privire la efectele negative ale fumatului asupra s?n?t??ii - at�t a bolilor grave, care se dezvolt? �ntr-un termen lung de timp, c�t ?i a efectelor sale mai pu?in grave, dar vizibile mult mai devreme: gingivite, apari?ia cariilor, voce r?gu?it?, �ng?lbenirea tegumentelor degetelor, a unghiilor;
� Dezvoltarea abilit??ii de a spune � NU� influen?ei negative a anturajului, acceptarea propriei individualit??i;

� �ncurajarea comunic?rii cu p?rin?ii, profesorii sau cu a oric?rui adult competent despre problemele care �i fr?m�nt?;
� Aten?ionarea p?rin?ilor ?i a cadrelor didactice cu privire la rolul lor �n formarea adolescen?ilor;
� Schimbarea convingerilor eronate ale adolescen?ilor despre tutun: �fumatul te face atractiv�, � fumatul te face independent ?i mai matur�, etc;
� Dezvoltarea unor comportamente alternative fumatului.