ZIUA MONDIALA DE LUPTA IMPOTRIVA DIABETULUI

ANALIZA DE SITUA?IE 2015

I. DATE STATISTICE LA NIVEL INTERNA?IONAL, EUROPEAN, NA?IONAL

1. Preambul

Campania � Ziua Mondial? de lupt? �mpotriva Diabetului� �n perioada 2014 -2016 are ca tem? general? � Healthy living and Diabetes� respectiv �O via?? s?n?toas? ?i Diabetul��, iar ca tem? specific? pentru anul 2015 se mentine �Healthy eating and Diabetes� respectiv �Alimanta?ia s?n?toas? ?i Diabetul� [[1]].

Diabetul este provocarea major? de s?n?tate a secolului XXI. Actualmente exist? 386 milioane de persoane cu diabet ?i aproximativ 280 milioane cu risc major de a dezvolta aceast? afec?iune. Pentru anul 2035 se prognozeaz? �n jur de o jum?tate de miliard de persoane cu diabet, mai precis 592 milioane. �n acest sens fiecare este implicat ?i fiecare are un rol de jucat �n a ajuta la reducerea afluxului persoanelor cu diabet ?i a proteja viitorul.

Campania din 2015 �?i dore?te s? inspire ?i s? angajeze comunit??ile locale �n promovarea unei alimenta?ii s?n?toase, ca factor cheie in lupta impotriva diabetului si ca piatra de temelie pentru o sanatate si dezvoltare durabile. Preocuparea principala din acest an este reducerea aportului de zahar din alimentatie. [[2]]

B. Diabet - date statistice

Date statistice la nivel interna?ional

Cele mai recente date statistice de pe site-ul oficial al Federatiei Internationale de Diabet [[3]], arat? c? �n anul 2014 existau 386,66 milioane de pacien?i cu Diabet Zaharat �n �ntreaga lume ?i c? num?rul lor va cre?te la 592 milioane �n anul 2035. Propor?ia celor cu DZ de tip 2 este �n cre?tere �n majoritatea ??rilor. 77% dintre adul?ii cu DZ tr?iesc �n ??rile slab ?i mediu dezvoltate. Cei mai mul?i pacien?i cu DZ au �ntre 40 ?i 59 ani .179 milioane cazuri de DZ sunt nediagnosticate. 4,9 milioane de diabetici au murit �n 2014. La fiecare 7 secunde , un om moare din cauza diabetului. 612 miliarde de $ au fost cheltui?i �n 2014, pentru �ngrijirile medicale ale pacien?ilor cu DZ. 79 000 copii au dezvoltat DZ de tip 1, �n anul 2013. 21 milioane de nou-n?scu?i sunt afecta?i la na?tere de DZ matern ( pre-existent sau din timpul sarcinii).

Situa?ia pe continente / mari regiuni geografice este prezentat? �n tabelul I:

Tabel I.

Regiune geografic?	Num?r pacien?i cu DZ (milioane) �n anul 2014
Europa	51.97
America de Nord si zona Caraibe	38.93
Zona Pacificul de Vest ( Australia ?i Asia de Vest)	137.81
America Centrala si de Sud	24.79
Asia de Sud-Est	74.95
Africa	58,38
Total	386.66

??rile cu cei mai mul?i pacien?i diabetici, cu v?rste cuprinse �ntre 20 ?i 79 ani, �n anul 2014 sunt prezentate �n tabelul II:

Tabel II.

?ara	Num?r pacien?i cu DZ (milioane) �n anul 2014
China	96,28
India	66,84
SUA	25,79
Brazilia	11,62
Federatia Rusa	10,9
Mexic	9,01
Indonezia	9,11
Germania	7,27
Egipt	7,59
Japonia	7,21

Frecven?a deceselor datorate Diabetului Zaharat la persoanele de peste 60 de ani �n anul 2014 pe regiuni geografice este redat? �n tabelul III:

Tabel III.

Regiune geografic?	Frecven?a deceselor datorate DZ, la persoane de 20-79 ani, �n anul 2014
Europa	537 016
America de Nord si zona Caraibe	297 223
Zona Pacificul de Vest ( Australia ?i Asia de Vest)	1 621 496
America Centrala si de Sud	219 050
Asia de Sud-Est	1 185 206
Africa	843 683

Date statistice la nivel european [³], [[4]]

�n Europa, �n anul 2014 au fost �nregistra?i 51,97 milioane de pacien?i cu DZ cu v�rste cuprinse �ntre 20 si 79 ani.

Prevalen?a regional? a bolii este de 7,87 %, iar cea comparativa este de 6,24%.

Decesele datorate Diabetului Zaharat �n Europa , �n anul 2014 au fost �n num?r de 537 016.

??rile europene cu cei mai mul?i pacien?i diabetici ( 20-79 ani), �n anul 2014 au fost:

� Germania cu 7,27 milioane

� Turcia cu 7,22 milioane

� Rusia cu 6,76 milioane

� Spania cu 3,70 milioane

� Italia cu 3,51 milioane

� Franta cu 3,24 milioane

??rile europene cu cea mai mare prevalen?? a Diabetului Zaharat din Europa sunt: Turcia cu 14,84 %, Muntenegru cu 9,82 %, Macedonia cu 9.76%, Serbia cu 9.75 % ?i Bosnia-Hertegovina cu 9,60 %.

Cheltuielile pentru s?n?tate, datorate Diabetului Zaharat s-au ridicat la 2775 Dolari / pacient diabetic in anul 2014.

Date statistice la nivel na?ional [⁴]

�n Rom�nia, �n anul 2014 existau 1 530 250 persoane cu v�rsta cuprins? �ntre 20 ?i 79 de ani cu diabet .

Prevalen?a na?ional? a DZ este de 7.99 %, iar num?rul de decese datorate diabetului la grupa de v�rst? 20-79 de ani este de 17 285.

�n ?ara noastr? cheltuielile anuale pentru un pacient cu Diabet Zaharat se ridica la 490 dolari, �n timp ce �n Norvegia se cheltuiesc 11 144 dolari / pacient diabetic/ an, iar �n Elve?ia 10 592 dolari / pacient diabetic/ an..

Inciden?a Diabetului Zaharat de tip 1 la copiii cu v�rsta cuprins? �ntre 0 ?i 14 ani este de 5,4 la 100.000.

II. REZULTATE RELEVANTE DIN STUDII NA?IONALE ?I INTERNA?IONALE CU PRIVIRE LA DIABET

Despre Diabetul Zaharat

Diabetul [¹] este o afec?iune cronic? ce apare �n contextul unei hipoproduc?ii pancreatice de insulin? sau c�nd organismul nu utilizeaz? �n mod corect insulina care se produce. Insulina este un hormon secretat de celulele pancreatice, care ajut? celulele s? preia glucoza din s�nge ?i s? o transforme �n energie. Produc?ia insuficient? de insulin? sau utilizarea incorect? a acesteia duce la cre?terea nivelului de glucoz? �n s�nge � hiperglicemia. Aceasta este asociat?, pe termen lung cu afectarea anatomica ?i functionala a unor organe ?i ?esuturi.

Tipuri de diabet

Diabet de tip 1 � este o boal? autoimun? caracterizat? de distrugerea celulelor pancreatice produc?toare de insulin? [¹]. Se mai nume?te diabet insulino-dependent. Produc?ia insuficient? de insulin?, impune o administrare substitutiva zilnic?. Diabetul de tip 1 este diagnosticat cel mai frecvent la copii sau la adultii tineri (diabet juvenil).

Diabetul de tip 2 � este caracterizat prin rezisten?a la insulin? [¹]. Pacien?ii cu acest tip de diabet nu pot utiliza corespunz?tor insulina, care se secret? normal. Exerci?iile fizice ?i dieta sunt de ajutor, totu?i �n multe cazuri este nevoie de antidiabetice orale sau chiar insulin?. Se mai nume?te diabet non-insulinodependent sau diabetul de maturitate. Este tipul de diabet �nt�lnit cu o frecven?? de 90%,�n lume exist? peste 300 milioane de persoane cu diabet de acest tip.

At�t tipul 1 c�t ?i tipul 2 de diabet sunt afec?iuni grave.

Diabetul gesta?ional - hiperglicemie ap?rut? pentru prima dat? �n timpul sarcinii, la femei care nu au diagnostic de diabet. Afecteaz? 4 % dintre femeile gravide. Simptomatologia este s?raca ?i �n mod normal dispare dup? na?tere. Totu?i femeile care au avut diabet gestational au un risc crescut de a dezvolta ulterior diabet de tip 2.

Semne ?i simptome de alarm?

� Urin?ri frecvente

� Sete excesiv?

� Polifagie

� Pirdere �n greutate

� Oboseal?

� Lips? de interes ?i concentrare

� V?rs?turi ?i dureri gastrice

� Furnic?turi ?i/sau amor?eal? la nivelul membrelor

� Vedere �nce?o?at?

� Infec?ii frecvente

� Vindecarea tardiv? a r?nilor.

Factori de risc pentru Diabetul de tip 2

� Supraponderea ?i obezitatea

� Sedentarismul

� Intoleran?? la glucoz?

� Diet? nes?n?toas?

� V�rsta

� Hipertensiunea arterial? ?i hipercolesterolemia

� Istoric familial de diabet

� Istoric de diabet gesta?ional

� Rasa ?i etnia � o rat? crescut? a diabetului a fost semnalat? la popula?ia din Asia, la hispanici, la popula?ia indigen? din SUA, Canada, Australia ?i la afro-americani.

III. EVIDEN?E UTILE PENTRU INTERVEN?II LA NIVEL NA?IONAL, EUROPEAN ?I INTERNA?IONAL (GHIDURI, RECOMAND?RI ETC.)

Diabetul - educa?ie ?i preven?ie

Educa?ie �n diabet

A avea diabet este dificil. Pentru tratamentul ?i managementul bolii, ace?ti bolnavi trebuie s? ia decizii importante toat? via?a: s? �?i m?soare zilnic nivelul glicemiei, s? ia medicamente, s? fac? exerci?ii fizice cu regularitate, s? �?i ajusteze dieta ?i s? �?i schimbe obiceiurile alimentare. Mai mult, bolnavii diabetici trebuie s? fac? fa?? tuturor complica?ilor bolii, prin inportante ajust?ri �n plan psihologic. Rezultatele se bazeaz? �n mare parte pe deciziile luate, de aceea este foarte important ca ace?ti bolnavi s? fie bine instrui?i �n leg?tur? cu boala lor, iar nevoile fiec?ruia s? poat? fi ajustate de personal medical specializat [¹].

F?r? o educa?ie special? despre diabet, ace?ti bolnavi nu sunt preg?ti?i s? ia decizii, s? �?i schimbe comportamentul ?i s? �nfrunte toate problemele ridicate de aceast? boal?. Un management deficitar al bolii duce la rezultate medicale slabe ?i la cre?terea riscului pentru complica?ii.

Educa?ia bolnavilor diabetici se realizeaz? av�nd la dispozi?ie o echip? multidisciplinar?. �n unele ??ri exist? astfel de echipe, dar �n multe altele, nu numai c? nu exist?, dar nici nu �i este recunoscut? importan?a din punct de vedere medical.

Preven?ie primar? �n diabet

P�n? �n prezent, tipul 1 de diabet nu poate fi prevenit. Factorii de mediu care declan?eaz? procesul patologic ce duce la distrugerea celulelor pancreatice, sunt �nc? �n studiu.

Tipul 2 de diabet, poate fi prevenit �n multe cazuri prin men?inerea �n limite normale ale greut??ii ?i prin evitarea sedentarismului.

Federa?ia Interna?ional? de Diabet (FID) [¹] propune un plan simplu, �n trei pa?i pentru preven?ia diabetului de tip 2. �n primul r�nd trebuie s? fie identificate persoanele cu risc crescut de diabet de tip 2, folosind un chestionar, care s? investigheze existen?a factorilor de risc (v�rsta, greutatea, circumferin?a taliei, istoricul familial de diabet, asocierea cu boli cardiovasculare sau diabet gesta?ional). Odat? identifica?i, pacien?ii la risc, trebuie s?-?i determine nivelul seric al glicemiei ?i s? fac? un test de �nc?rcare la glucoz?. Apoi trebuie s? fie instrui?i despre boal? ?i cum pot evita sau �nt�rzia debutul diabetului de tip 2.

Studiile de specialitate arat? c? men?inerea unei greut??i �n limite normale ?i activitatea fizic? moderat? pot preveni apari?ia diabetului de tip 2. �n preven?ia primar? a bolii un loc important �l are educa?ia pentru s?n?tate. FID recomand? cel pu?in 30 de minute de activitate fizic? pe zi, cum ar fi : plimb?ri, �not, ciclism sau dans. Plimb?rile regulate de cel pu?in 30 de minute pe zi, reduc riscul de apari?ie a DZ tip 2 cu 35-40% .

Recomand?ri OMS pentru prevenirea ?i combaterea diabetului

OMS urm?re?te impunerea ?i sus?inerea m?surilor eficace de urm?rire, preven?ie ?i de lupt? �mpotriva diabetului, a complica?iilor sale, �n mod particular �n ??rile cu venituri mici ?i intermediare [[5]]

�n acest scop:

- furnizeaz? linii directoare ?tiin?ifice asupra prevenirii diabetului

- stabile?te norme ?i criterii de �ngrijire pentru aceast? maladie.

- Sensibilizeaz? speciali?tii asupra epidemiei mondiale de diabet

Federa?ia Interna?ional? a Diabetului prin celebrarea �Zilei mondiale a diabetului� din 14 noiembrie, urm?re?te:

- asigurarea monitoriz?rii diabetului ?i a factorilor s?i de risc.

1. GHIDUL TERAPEUTIC AL DIABETULUI ZAHARAT TIP 2, pentru medicii de familie [[6]]

Aspectele vizate �n ghid:

- Defini?ia ?i clasificarea diabetului zaharat

- Screening ?i diagnostic

- Educa?ia terapeutic?

- Managementul stilului de via??

- ?inte terapeutice actuale

- Autocontrolul diabetului

- Protocolul terapeutic �n diabetului zaharat tip 2

- Controlul tensiunii arteriale

- Diminuarea riscului cardiovascular

- Hipoglicemia

- Cetoacidoza diabetic?

- Screeningul complica?iilor cronice

- Sarcina la paciente cu diabet

2. GHIDUL DE DIAGNOSTIC AL DIABETULUI ZAHARAT, UPDATAT �N 2011 DE ADA (ASOCIA?IA AMERICAN? DE DIABET) [[7]]

3. GHID DE PRACTIC? MEDICAL? PETRU DIABET, PREDIABET ?I

BOLI CARDIOVASCULARE

Task Force on Diabetes and Cardiovascular Diseases a Societ??ii Europene de

Cardiologie [European Society of Cardiology (ESC)] ?i a Societ??ii Europene de Studiu al Diabetului [European Association for the Study of Diabetes (EASD)]

Autori/ Membrii Task Force, Lars Ryd�n, Co-Pre?edinte, Eberhard Standl, Co-Pre?edinte, Ma?gorzata Bartnik, Greet Van den Berghe, John Betteridge, Menko-Jan de Boer, Francesco Cosentino, Bengt J�nsson, Markku Laakso, Klas Malmberg, Silvia Priori, Jan �stergren, Jaakko Tuomilehto, Inga Thrainsdottir (Suedia) (Germania) (Polonia) (Belgia) (Marea Britanie) (Olanda) (Italia) (Suedia) (Finlanda)

4. GHID MEDICAL PENTRU INGRIJIREA PACIENTILOR CU DIABET ZAHARAT [[8]]

RESPONSABIL: Prof. Dr. Constantin-Ionescu T�rgovi?te, Pre?edinte Comisia de Diabet a Ministerului S?n?t??ii

Comisia Consultativ? de Diabet, Nutri?ie Boli Metabolice a Ministerului S?n?t??ii: Profesor dr. Constantin Ionescu-T�rgovi?te, pre?edinte, Dr. Alina Nicolau, vicepre?edinte, Dr. Rucsandra Danciulescu Miulescu, secretar

Comisia de Diabet, Nutri?ie Boli Metabolice a Casei Na?ionale de Asigur?ri de S?n?tate: Profesor Dr. Constantin Ionescu-T�rgovi?te, pre?edinte, Dr. Alina Nicolau, membru

Membrii Grupului Tehnic de Elaborare a ghidului: Coordonator: Profesor Dr. Constantin Ionescu-T�rgovi?te, Membri: Dr. Cristian Guja, Dr. Ana Maria Tinu, Dr. Rucsandra Danciulescu Miulescu

Mul?umiri exper?ilor care au revizuit ghidul: Profesor dr. Amorin Popa, Conferen?iar dr. Romulus Timar

Prezentul Ghid clinic �?i propune s? comunice clinicienilor, pacien?ilor, cercet?torilor, asiguratorilor obiectivele terapeutice ?i instrumentele de evaluare a calit??ii asisten?ei medicale. Preferin?ele individuale, comorbidit??ile pot impune modificarea obiectivelor terapeutice, dar acest ghid precizeaz? valorile ?int? dezirabile pentru majoritatea pacien?ilor cu diabet zaharat. Prezentul Ghid clinic este elaborat pentru satisfacerea urm?toarelor deziderate:

- cre?terea calit??ii unui serviciu medical, a unei proceduri medicale

- referirea la o problem? cu mare impact pentru starea de s?n?tate

- reducerea varia?iilor �n practica medical? (cele care nu sunt necesare)

- reducerea unui risc sau eliminarea unei incertitudini terapeutice

- aplicarea eviden?elor �n practica medical?; diseminarea unor nout??i ?tiin?ifice

- integrarea unor servicii sau proceduri (chiar interdisciplinare)

- ghidul constituie un instrument de consens �ntre clinicieni

- ghidul protejeaz? practicianul din punctul de vedere al malpraxisului

- ghidul asigur? continuitatea �ntre serviciile oferite de medici ?i de asistente

- ghidul permite structurarea documenta?iei medicale

- ghidul permite oferirea unei baze de informa?ie pentru analize ?i compara?ii

- armonizarea practicii medicale rom�ne?ti cu principiile medicale interna?ional acceptate

IV. LISTA ACTELOR NORMATIVE �N VIGOARE LA NIVEL NA?IONAL

Controlul diabetului �n Rom�nia se realizeaz? �n temeiul reglement?rilor juridice cuprinse �n urm?toarele acte legislative:

- MINISTERUL SANATATII PUBLICE Ordinul Nr. 1061/31.08.2006 / CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE Ordinul Nr. 425/04.09.2006

- Ordinul Comun al Ministerului S?n?t??ii nr. 1591 din 30.12.2010 ?i al Casei Na?ionale de Asigur?ri de S?n?tate nr. 1110 din 30.12.2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor na?ionale de s?n?tate pentru anii 2011-2012

- Prin Ordinul nr. 1014/2011 publicat �n Monitorul Oficial nr. 415/14.06.2011, Ministerul S?n?t??ii a aprobat �nfiin?area Registrului na?ional de diabet zaharat �n cadrul Institutului Na?ional de S?n?tate Public?.

V. POLITICI, STRATEGII, PLANURI DE AC?IUNE, PROGRAME EUROPENE ETC.

- Programului Na?ional de Diabet zaharat aprobat prin Ordinul MS nr. 1061/425/4.09.2006 s-a aprobat organizarea si desf??urarea

Prevederi:
Art. 1. - (1) Programul na?ional de diabet zaharat are ca scop �mbun?t??irea st?rii de s?n?tate, cre?terea speran?ei de via?? a bolnavilor de diabet zaharat, precum ?i asigurarea accesului la tratament al acestora.

(2) Programul na?ional de diabet zaharat cuprinde trei componente ?i anume: "Preven?ia ?i controlul �n diabet ?i alte boli de nutri?ie", "Tratamentul cu insulin? al bolnavilor cu diabet zaharat" ?i "Tratamentul cu antidiabetice orale al bolnavilor cu diabet zaharat".

(3) Programul na?ional de diabet zaharat se finan?eaz? integral din bugetul Ministerului S?n?ta?ii.

- Programul IV, Programele Na?ionale de S?n?tate privind Bolile Netransmisibile. Subprogramul 4, PROGRAMUL NA?IONAL DE DIABET ZAHARAT aprobat prin Ordinul Comun al Ministerului S?n?t??ii nr. 1591 din 30.12.2010 ?i al Casei Na?ionale de Asigur?ri de S?n?tate nr. 1110 din 30.12.2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor na?ionale de s?n?tate pentru anii 2011-2012.

Coordonare metodologic? a acestuia apar?ine: Comisiei de diabet a Ministerului S?n?t??ii.

Coordonare tehnic? la nivel na?ional:

a) Institutul Na?ional de Diabet, Nutri?ie ?i Boli Metabolice �Prof. Dr. N. P?ulescu� Bucure?ti;

b) Institutul Na?ional de S?n?tate Public?, pentru realizarea obiectivului prev?zut la lit.d

Obiective:

a) Preven?ia secundar? a diabetului zaharat prin depistarea precoce a complica?iilor acestuia [inclusiv prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c)];

b) Tratamentul medicamentos al pacien?ilor cu diabet zaharat;

c) Automonitorizarea bolnavilor cu diabet zaharat insulinotrata?i;

d) Realizarea, implementarea ?i managementul Registrului na?ional de diabet zaharat.

Activit??i:

a) Evaluarea periodic? a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA 1c) � activitatea se deruleaz? prin furnizorii de servicii medicale paraclinice afla?i �n rela?ie contractual? cu casele de asigur?ri de s?n?tate;

b) Asigurarea tratamentului specific bolnavilor cu diabet zaharat tip 1, tip 2: insulin? ?i antidiabetice orale;

c) Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulin? ?i materiale consumabile) ?i automonitorizare pentru cazurile stabilite de comisia de specialitate a Ministerului S?n?t??ii;

d) Asigurarea prin farmaciile cu circuit deschis a testelor de automonitorizare pentru pacien?ii trata?i cu insulin?;

e) Realizarea, implementarea ?i managementul Registrului na?ional de diabet zaharat ?i a registrelor regionale [[9]] .

- Planul Global de Diabet pentru anul 2011 - 2021 elaborat de FID [[10]]

Obiectivele acestuia sunt:

- �mbun?t??irea s?n?t??ii persoanelor cu diabet

- Prevenirea diabetului de tip 2

- Stoparea discrimin?rilor persoanelor cu diabet

Aderarea Rom�niei la UE a impus implementarea pe plan na?ional a reglement?rilor Planurilor unionale de interven?ie [[11]].

- Planul prospectiv de lucru pentru urm?torii 10 ani, respectiv p�n? �n anul 2020, stabilit de Comisia European?. Motto-ul acestuia este � O Uniune a Inov?rii� ?i �ncearc? s? concentreze politicile de abordare a schimb?rilor demografice din UE dup? genera?ia �baby-boom�.

Planul de lucru pentru 2011 al Comisiei s-a concentrat asupra a cinci domenii principale: informarea ?i consilierea privind s?n?tatea, morbiditatea, factorii determinan?i ai s?n?t??ii, sistemele de s?n?tate ?i legisla?ia din domeniul sanitar.

Al?turi de Programele FID ?i ale UE se �nscriu ?i Programele OMS, ale c?ror coordonate practice se aplic? �n toate ??rile membre.

Misiunea programelor OMS pentru diabet este de a preveni, acolo unde se poate, apari?ia diabetului, de a �nt�rzia debutul complica?iilor ?i de a cre?te calitatea vie?ii pacien?ilor cu diabet zaharat .

Programe UE

EUCID - European Core Indicators in Diabetes

Scopul EUCID este de a colecta ?i compara date despre factorii de risc din diabet, complica?iile bolii ?i calitatea �ngrijirilor medicale din ??rile Uniunii Europene, dar ?i din ??rile care urmeaz? s? intre �n Uniune.

TELEDIAB - Study of the Capabilities and Requirements of Operational

Client-Server Health Information System for Diabetes Obiectivul general al proiectului TeleDiab este de a construi �n zona M?rii Negre o infrastructur? informatic?, comun?, pentru adoptarea ?i implementarea unor programe informatice integrate ?i interoperabile bazate pe standardele Europene, care s? ajute la �ngrijirea diabetului zaharat �n regiune.�
Coordonator pentru Rom�nia: Dr. Simion Prun?, BSc(EE) MSc PhD Prof., Cercet?tor ?tiintific Gr.I, Membru Asocia?ia European? pentru Studiul Diabetului (EASD)Colaboratori: Centre For Research And Technology Hellas (CERTH), Grecia
Middle East Technical University (METU),�Ankara, Turcia- BIRO: Best Information through Regional Outcomes
- SEDIS: Building a Shared European Diabetes Information System Coordonator pentru Romania in acest proiect: Dr. Simion Prun?, BSc (EE) MSc PhD Prof., Cercet?tor ?tiintific Gr.I, Membru Asocia?ia European? pentru Studiul Diabetului (EASD)

- EUBIROD este o continuare a proiectului BIRO (Best Information through Regional outcomes).

VI. MESAJE CHEIE

� �Alimenta?ia s?n?toas? �ncepe cu un mic dejun s?n?tos�

� �Diabetul � proteja?i-v? viitorul �

� �Poart? albastru la micul dejun�

VII. SITUA?IA CAMPANIILOR IEC CU TEMA ZMD la nivel na?ional din anii anteriori:

- Anul 2010 �S? lu?m controlul asupra diabetului, Acum!�

- Anul 2011 �Nu �nt�rzia, �ncepe de azi lupta cu diabetul�

- Anul 2012 �Diabetul � cheia este profilaxia�

- Anul 2013 �?i tu po?i controla Diabetul�

- Anul 2014 � Controlul Diabetului sta pe masa ta�