ZIUA INTERNATIONALA A ALIMENTATIEI SI A COMBATERII RISIPEI ALIMENTARE

ANALIZ? DE SITUA?IE

Consider�nd c? alimenta?ia este o nevoie fundamental? a omului ?i o condi?ie necesar? supravie?uirii ?i prosperit??ii fiin?ei umane, �n 1980 Adunarea General? ONU a decis marcarea Zilei Mondiale a Alimenta?iei. Astfel, �n fiecare an, la 16 octombrie, Organiza?ia Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO) s?rb?tore?te Ziua Mondial? a Alimenta?iei, aceasta fiind ziua �nfiin??rii FAO �n 1945, la Quebec, �n Canada. �n prezent, aceasta zi este s?rb?torit? �n peste 150 de ??ri.

La noi �n ?ar? prin Legea nr.47/2016 s-a declarat 16 octombrie ca Ziua na?ional? a alimenta?iei ?i a combaterii risipei alimentare.

Risipa de alimente este o problem? mondial? care a c?p?tat o importan?? din ce �n ce mai mare pe agenda public? ?i politic? din ultimii ani. Importan?a acestui subiect va continua s? creasc?, �n special av�nd �n vedere nevoia de a hr?ni o popula?ie mondial? aflat? �n cre?tere. Alimentele sunt un bun pre?ios, iar produc?ia lor poate necesita resurse importante. Estim?rile actuale indic? faptul c?, la nivel mondial, �n jur de o treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt irosite sau pierdute, ceea ce genereaz? importante costuri economice ?i de mediu.

Asigurarea securit??ii alimentare a popula?iei, este obliga?ia fiec?rui stat. Problema securit??ii alimentare, a accesului popula?iei la produse agro-alimentare de baz? ?i de calitate corespunz?toare, constituie o preocupare major? cu care se confrunt?, �ntr-o m?sur? mai mare sau mai mic?, toate statele lumii, dar �n primul r�nd cele subdezvoltate sau �n curs de dezvoltare. Problema accesului la alimente constituie un factor care poate duce la instabilitate pe plan mondial. Asigurarea securit??ii alimentare pentru to?i indivizii, contribuie la lini?tea social?, la stabilitate ?i prosperitate.

�n 07.04.2015 cu ocazia Zilei Mondiale a S?n?t??ii, OMS a ales s? promoveze siguran?a alimenta?iei, �ntruc�t bolile transmise prin alimente duc anual la decesul a dou? milioane de persoane, dintre care o propor?ie �nsemnat? sunt copii. Alimentele pot con?ine bacterii, virusuri, parazi?i sau substan?e chimice care sunt responsabile de peste 200 de maladii, de la boala diareic? acut? ?i p�n? la cancer. Apare un ciclu vicios �ntre bolile digestive ?i malnutri?ie, ce afecteaz? �n particular sugarii, copiii mici, v�rstnicii ?i persoanele cu alte patologii. Bolile transmise prin alimente pot influen?a dezvoltarea socio-economic? prin �mpov?rarea sistemelor de s?n?tate, afectarea economiilor na?ionale, a turismului ?i comer?ului.

SCURT ISTORIC

Peste 150 de ??ri marcheaz?, la 16 octombrie, Ziua mondial? a alimenta?iei, declarat? de Adunarea General? a ONU, cu scopul cre?terii gradului de con?tientizare public? asupra problemelor privind alimenta?ia la nivel mondial ?i consolidarea solidarit??ii �n lupta �mpotriva foametei, a malnutri?iei ?i a s?r?ciei.

La sesiunea a XX-a a Organiza?iei Na?iunilor Unite pentru Alimenta?ie ?i Agricultur? (FAO) de la Roma, din noiembrie 1979, s-a decis marcarea Zilei mondiale a alimenta?iei la 16 octombrie, data reprezent�nd ziua �nfiin??rii FAO �n 1945, la Quebec. Adunarea General? a ONU a ratificat aceast? decizie la 5 decembrie 1980 ?i a cerut guvernelor ?i organiza?iilor interna?ionale, na?ionale ?i locale s? celebreze �n fiecare an Ziua mondial? a alimenta?iei, care a fost marcat? pentru prima dat? �n 1981.

�n 2004, adoptarea �n unanimitate a orient?rilor privind dreptul la alimente de c?tre Consiliul FAO a fost unul dintre cei mai importan?i pa?i din istoria dreptului la hran?. Pentru prima dat?, comunitatea interna?ional? a fost pe deplin de acord asupra semnifica?iei sale. Aceste linii directoare ofer? o punte �ntre recunoa?terea juridic? a acestui drept ?i realizarea sa efectiv?, oferind guvernelor, societ??ii civile ?i altor parteneri un set coerent de recomand?ri. Acestea acoper? politicile de dezvoltare economic?, aspectele juridice ?i institu?ionale, politica agricol? ?i alimentar?, nutri?ia, securitatea alimentar? ?i protec?ia consumatorilor, educa?ia ?i con?tientizarea, dispozitivele de siguran?? securitatea social?, situa?iile de urgen?? ?i cooperarea interna?ional?. Ofer? un cadru pentru o politic? integrat? privind securitatea alimentar? la nivel na?ional.

�n Rom�nia, la 2 martie 2016, Camera Deputa?ilor a decis adoptarea proiectului de lege privind instituirea zilei de 16 octombrie - Ziua na?ional? a alimenta?iei ?i a combaterii risipei alimentare. Camera Deputa?ilor a adoptat ini?iativa legislativ? la 2 martie 2016, iar la 29 martie 2016, pre?edintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii.

Prin Legea nr 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicat? �n Monitorul Oficial al Rom�niei la 1 aprilie 2016, autorit??ile administra?iei publice centrale ?i locale, precum ?i organiza?iile neguvernamentale pot organiza manifest?ri ?i ac?iuni publice, lu�nd �n considerare culoarea galben? drept culoare specific? a acestei zile.

�n data de 17 noiembrie 2016 a fost publicat? Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare suspendat? apoi prin Ordonan?a de urgen?? nr. 45 din 30 iunie 2017 p�n? �n data de 1 Decembrie 2017, iar prin legea 239/2017 p�n? la data de 30.06.2018.

Siguran?a alimentar? este reglementat? la noi �n ?ar? prin legea nr.150/2004 privind siguran?a alimentelor reprezent�nd baza pentru asigurarea unui �nalt nivel de protec?ie a s?n?t??ii oamenilor ?i a intereselor consumatorilor, ?in�nd cont de diversitatea ofertei alimentare, incluz�nd ?i produsele tradi?ionale, precum ?i func?ionarea eficient? a pie?ei interne.

II. DATE STATISTICE (LA NIVEL INTERNA?IONAL, EUROPEAN, NA?IONAL ?I JUDE?EAN)

Risipa de hran? �nseamn? toate alimentele produse pentru consumul uman care se pierd sau sunt aruncate pe traseul parcurs de la locul de produc?ie p�n? �n farfurie.

Risipa alimentar? �reprezint? orice aliment ?i/ sau p?r?i necomestibile ale produselor alimentare, care sunt eliminate din lan?ul de aprovizionare cu alimente, care trebuie recuperate sau eliminate (prin compostare, digestie anaerob?, produc?ie de bio-energie, incinerare sau depozitare a de?eurilor organice).

4 http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/risipa_alimentara/anul-2014-anul-combaterii

Risipa de alimente se produce de-a lungul �ntregului lan? agroalimentar: �ncep�nd cu produc?ia primar?, procesarea, distribu?ia, transportul, comercializare ?i p�n? la consumatorul final.

Pierderea alimentar?-reprezint? sc?derea cantit??ii sau a calit??ii alimentelor reflectat? �n valoarea nutritiv?, valoarea economic? sau siguran?a alimentar? a tuturor alimentelor produse pentru consumul uman, dar neconsumate de oameni.

Cump?r?m mai mult dec�t avem nevoie. Diferen?a dintre cantitatea disponibil? ?i cea consumat? este foarte mare, rezult�nd pierderi alimentare ?i pierderi de produse at�t finite, c�t ?i pierderi �n procesul de preg?tire pentru consum.

Europa este responsabil? pentru 100 milioane de tone/an adic? p�n? la 50% din alimentele consumabile ?i s?n?toase produse sau 179 kg pe cap de locuitor.

Swedissh Institute for Food and Biotechnology (SIK) a realizat 2 studii �n perioada august 2010-ianuarie 2011, unul �n ??rile cu venit mediu crescut iar cel?lalt �n ??rile cu venit mediu sc?zut care au constituit punctul de plecare pentru Congresul Interna?ional �Save Food� organizat la Dusseldorf �n mai 2011. Conform acestor studii 1/3 din produc?ia alimentar? se pierde sau se risipe?te. Aceste studii au eviden?iat faptul c? exist? mari lacune �n privin?a datelor statistice disponibile. Este important de notat c? �n lume pe locuitor risipa alimentar? este mai mare �n ??rile industrializate dec�t �n cele �n curs de dezvoltare. Se estimeaz? c? risipa alimentar? determinat? de consumatori �n Europa ?i America de Nord se ridic? la 95-115 kg/an/locuitor �n timp ce �n Africa subsaharian?, Asia de Sud, ?i Asia de Sud-Est este de 9-11 kg/an/locuitor.

Impactul economic al risipei de hran? dup? FAO reprezint? 750 miliarde de dolari. Pentru consumator, costul de?eurilor alimentare nu este deloc neglijabil:

-1250 � �n Statele Unite

-600 � �n Anglia

-450 � �n Italia

-400 � �n Fran?a

Un alt studiu (Smil, 2010) arat? c? doar 43% din produsele cultivate �n �ntreaga lume pentru alimente sunt consumate direct de oameni. Av�nd �n vedere risipa alimentar?, pentru a satisface nevoile zilnice ale unui individ, agricultorii trebuie s? produc? 4600 kcal/individ/zi ceea ce ar echivala cu necesarul de calorii zilnic pentru 2 sau 3 persoane.

Siguran?a alimentar? se refer? la limitarea prezen?ei acelor pericole, fie cronice, fie acute, care pot face ca alimentele s? d?uneze s?n?t??ii consumatorului. Siguran?a alimentelor vizeaz? producerea, manipularea, depozitarea ?i prepararea alimentelor �n a?a fel �nc�t s? se previn? infec?ia ?i contaminarea �n lan?ul de produc?ie alimentar? ?i s? se asigure men?inerea calit??ii ?i s?n?t??ii alimentelor pentru a promova o bun? stare de s?n?tate.

�n ceea ce prive?te siguran?a alimentelor �n Europa, conform Raportului ECDC/EFSA asupra tendin?elor, surselor de zoonoze, agen?i zoonotici ?i a focarelor de boli transmise prin alimente, realizat pe baza datelor colectate din 32 de ??ri europene (28 state membre UE ?i 4 state ne-membre), campylobacterioza uman? r?m�ne cea mai frecvent? boal? cu transmitere alimentar?, raportat? �n Europa, cu 214.779 cazuri �n 2013.

Se estimeaz? c? manipularea, prepararea ?i consumul de carne la gr?tar, �n special de pui, genereaz? �ntre 20% ?i 41% din cazurile umane.11 Cazurile de salmoneloz? (82.694, cu o rat? de raportare de 20,4 cazuri la 100.000 locuitori) s-au redus pentru al 8-lea an consecutiv, �n 2013 cu 7,9 % fa?? de 2012. Aceast? sc?dere din 17 ??ri UE/EEA este atribuit? implement?rii cu succes a programelor de control veterinar, particular �n domeniul avicol. La carnea proasp?t? de pui, complian?a la criteriile UE a crescut, semn c? investi?iile statelor �n implementarea m?surilor de control, au �nceput s? dea roade. Oricum, salmoneloza este a doua infec?ie gastrointestinal? ca frecven?? ?i o important? cauz? de epidemii alimentare �n UE/EEA. Cele 5 serotipuri mai frecvent raportate sunt: S. enteritidis, S. typhimurium, monophasic S. typhimurium, S. infantis ?i S. Stanley. Cre?terea cazurilor de S. Stanley a fost determinat? de o epidemie multina?ional? prin carne de curcan contaminat?.

Din totalul de 100 mil. tone estimat la nivel european, Rom�nia este responsabil? pentru risipa a 2,55% (2,55 mil. tone / an). Raportat la popula?ia Rom�niei � 19.800.000 persoane rezidente � rezult? o cantitate de hran? risipit? de cca 129 kg / persoan? / an. (Ministerul Agriculturii, 2016).

�n Rom�nia, statistica indic? 5 mil. t de de?euri alimentare anual, reprezent�nd �ntre o treime ?i jum?tate din cantitatea total? de hran? destinat? consumului uman produs? �ntr-un an, adic? cca 250 kg / locuitor, fa?? de 179 kg / locuitor, media european?, �n timp ce aproximativ 25% din popula?ia ??rii (4,74 mil. de persoane) tr?iesc la limita s?r?ciei ?i �nt�mpin? dificult??i �n procurarea hranei zilnice.

Cea mai mare risip? de hran? se �nregistreaz? �n mediul urban: �n timp ce comunit??ile rurale folosesc metode tradi?ionale de valorificare a resturilor de alimente �n gospod?rie, �n mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi, f?c�nd astfel imposibil? valorificarea de?eurilor de orice fel, at�t alimentare, c�t ?i nealimentare.

Dincolo de aspectele sociale ?i morale, risipa se traduce ?i �n efecte negative considerabile asupra mediului: pierderi ?i risip? de resurse de ap?, sol ?i energie, emisii de gaze cu efect de ser? ?i aport la schimb?rile climatice, poluare (apa, aer, sol) cu fertilizatori, pesticide ?i metan rezultat din descompunerea alimentelor care sf�r?esc la groapa de gunoi.

Un rom�n arunc? zilnic peste 350 de grame de m�ncare, ajung�nd s? risipeasc? anual 129 de kilograme de alimente. Din aceast? cantitate, 24% este m�ncare g?tit?, 22% � fructe, 21% � legume, 20% � produse de panifica?ie, 11% � produse lactate ?i 1% � carne. Risipim aproape c�t media european?, de?i avem venituri mult mai mici ?i cheltuim cam 40% din ele pe m�ncare.

Paradoxal, o parte dintre rom�ni ?tiu c? principala problem? este cantitatea de m�ncare cump?rat?. 39% dintre responden?ii unui studiu cred c? ar putea reduce risipa estim�nd corect alimentele de care au nevoie, 34% ?i-ar dori s? poat? colecta selectiv de?eurile alimentare pentru a le putea recicla, iar 15% cred c? le-ar putea valorifica. Datele apar?in unui studiu experiment realizat de consultantul de mediu EPC la cererea asocia?iei MaiMultVerde ?i a Centrului de Resurse pentru participarea public? (Ce-Re). Speciali?tii au aplicat �n jur de 100 de chestionare consumatorilor ?i au discutat cu reprezentan?i ai produc?torilor ?i ai retailerilor. Au atras aten?ia c? datele nu sunt reprezentative ?i c? este nevoie de o analiz? mult mai aprofundat? a fenomenului risipei alimentare.13

�n anul 2016, s-au �nregistrat 3212 cazuri de hepatit? viral? A, inciden?a la nivel na?ional fiind de 16.3%000 locuitori; cu 48,5% mai mic? dec�t �n anul 2015.

Ce sunt de?eurile alimentare din lume?

In ??rile �n curs de dezvoltare 1/3 din alimente se stric? datorit? condi?iilor de stocare ?i de transport. In ??rile dezvoltate 1/3 se arunc? �n comer?, industria ospitalier? ?i de c?tre consumatorii finali.

�n ??rile bogate, de?eurile s-ar datora, �n principal, canalului de distribu?ie: distribuitorii �?i asum? un risc redus cu datele de preem?iune ?i arunc? produsele care nu sunt perfecte. Cantit??i mari de alimente sunt pierdute ?i �n procesul de procesare a alimentelor, �n timpul transportului, dar ?i �n buc?t?riile noastre:

� La Bruxelles, de?eurile alimentare se ridic? la 15,2 kg / locuitor / an, adic? aproape 12% din gunoiul brut ?i 175 de euro de alimente aruncate anual �n gunoaie.

� �n Marea Britanie, un raport transmis Primului Ministru �n iulie 2008 estimeaz? c? o treime din alimentele achizi?ionate vor fi aruncate. De?eurile finale sunt estimate la mai mult de 500 de euro pe an pe gospod?rie sau la 4,1 milioane de tone de alimente aruncate. Aceasta reprezint? 13 miliarde de euro pe an ?i 2,4% din emisiile de gaze cu efect de ser? din ?ar?.

� �n Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate sau pierdute �n fiecare an. Pe gospod?rie, aceste de?euri reprezint? 82 de kilograme de alimente pe an.

Impactul de?eurilor alimentare

�n ancheta Comisiei Europene publicat? �n anul 2010, volumul de?eurilor alimentare sunt apreciate la 179 kg/locuitor/an ?i dac? situa?ia nu se schimb?, p�n? �n 2020 se prevede o cre?tere cu 40% a acestei cantit??i.

40% din produsele alimentare junk, care ar fi putut fi consumate, sunt fructe ?i legume proaspete. Carne, pe?te, p�ine. Alte produse de panifica?ie, produse lactate, orez ?i paste sunt, de asemenea, printre cele mai risipite alimente.

Risipa alimentar? este unul din factorii decisivi �n crearea gazelor de ser?, polu�nd de dou? ori mai mult dec�t tot traficul aerian. Risipa alimentar? �nseamn? ?i risip? de resurse naturale, astfel risipa de ap? este echivalent? cu debitul anual al fluviului Mississippi. Alimentele risipite se cultiv? pe o suprafa?? total? echivalent? cu 150% SUA.

�n ??rile mai s?race, o cantitate foarte mare de alimente este pierdut? chiar �nainte de a fi consumat?. �n func?ie de tipul culturii, �ntre 15 ?i 35% din produsele alimentare se pierd direct �n c�mp. �n timpul proces?rii, transportului ?i depozit?rii, se pierde �n plus 10% p�n? la 15%.

Cel mai important rezultat a fost �ns? proiectul de Hot?r�re pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 elaborat de Asocia?ia MaiMultVerde �mpreun? cu un grup de organiza?ii care deruleaz? proiecte sau servicii care conduc la diminuarea risipei de alimente (SOMARO � Magazin Social, Ateliere f?r? Frontiere, Carusel, Centrul de Resurse pentru Participare Public?, Terra Mileniul III, Banca pentru Alimente, Asocia?ia Consumatorilor de Produse Alimentare din Rom�nia � �Optimum Cibum�).

17http://foodwaste.ro/2017/06/01/asociatia-maimultverde-anunta-rezultatele-proiectului-romania-impotriva-risipei-de-hrana/

Rezultate preliminare studiu Rom�nia �mpotriva risipei de hran? generale

Studiul urm?re?te tot lan?ul de distribu?ie, de la produc?tori ?i importatori, la consumatorii din mediul urban. Rezultatele studiului conduc la identificarea, analizarea ?i ierarhizarea problemelor legate de tematica abordat? ?i vor sta la baza elabor?rii strategiei ?i a planului de ac?iune al campaniei de advocacy, derulat? �n scopul promov?rii pe agenda guvernamental? ?i parlamentar? a m?surilor privind reducerea pierderilor ?i a risipei de alimente.

Concluzii preliminare

� Pierderile (materiale) �mp?r?ite �ntre consumatori (50%) ?i produc?tori / procesatori (44%). Doar 6% din pierdere este suportat? de sectorul de retail.

� Model de �business� cvasi-unic (cu minime excep?ii de valorificare), centrat pe predarea alimentelor improprii consumului uman �n vederea distrugerii .

� Excep?ii de preluare / valorificare: Somaro, Patriarhia Rom�n?.

� Nivel redus de transparen?? �n toate sectoarele.

� Problema (risipa mare, valorificare minim? a surplusului) este agravat? de lipsa unei strategii na?ionale privind gestiunea de?eurilor municipale, care �nglobeaz? nediferen?iat (deci f?r? posibilitatea valorific?rii) de?eurile alimentare.

Categorii de m?suri necesare: (1) Informa?ii referitoare la alimente, (2) Reguli privind igiena ?i (3) Standarde de comercializare.

IV. NIVELUL ?I DINAMICA FENOMENULUI LA NIVEL NA?IONAL

�n Rom�nia, anual, aproximativ o treime din produse sunt irosite. Din p?cate nu exist? o statistic? exact? �n ceea ce prive?te cantitatea de m�ncare risipit? de rom�ni. Unii spun c? peste 2,2 milioane de tone, �n timp ce al?ii spun c? dep??e?te 2 milioane ?i jum?tate de tone. Cert este c? peste 6.000 de tone de alimente ajung la gunoi �n fiecare zi. Aceast? risip? are loc �n condi?iile �n care ?ara noastr? este cea mai s?rac? ?ar? din Uniunea European?, potrivit Eurostat

�n momentul de fa?? Rom�nia se afl? pe locul 9 �n topul risipei alimentare �n Europa.

Concret, �n Rom�nia cea mai mare risip? se raporteaz? la nivelul gospod?riilor popula?iei (circa 49%), acestea fiind urmate de sectorul industriei alimentare (37%), de retail (7%), de sectorul alimenta?iei publice (5%), respectiv de sectorul agricol (2%), reiese din datele furnizate de reprezentan?ii Ministerului Agriculturii ?i Dezvolt?rii Rurale (MADR). Rom�nii sus?in c? principalele motive care �i fac s? arunce m�ncarea la gunoi sunt degradarea rapid? (26%), estimarea gre?it? a cantit??ii de alimente care se consum? la o mas? (21%), dar ?i cump?r?turile �n exces (14%), reiese dintr-un studiu realizat de InfoCons ?i Asocia?ia Marilor Re?ele Comerciale din Rom�nia (AMRCR). Alimentele care ajung cel mai des la gunoi sunt m�nc?rurile g?tite (25%), p�inea sau produsele de panifica?ie (21%), legumele (19%) ?i fructele (16%).

V. EVIDEN?E UTILE PENTRU INTERVEN?II LA NIVEL NA?IONAL, EUROPEAN ?I INTERNA?IONAL

Risipa de alimente este o problem? mondial? care a c?p?tat o importan?? din ce �n ce mai mare pe agenda public? ?i politic? din ultimii ani. Alimentele sunt un bun pre?ios, iar produc?ia lor poate necesita foarte multe resurse. Estim?rile arat? c? p�n? la o treime din alimente sunt irosite sau pierdute, acest fenomen gener�nd, prin urmare, costuri economice ?i de mediu foarte mari. �n cadrul auditului realizat, Curtea European? de conturi, a analizat rolul pe care �l joac? UE �n combaterea risipei de alimente, ac?iunile �ntreprinse p�n? �n prezent, precum ?i modul �n care diferitele instrumente de politic? ale UE contribuie la reducerea risipei de alimente. Curtea s-a concentrat pe ac?iunile de prevenire ?i pe dona?ii, care sunt solu?iile de preferat �n lupta �mpotriva risipei de alimente. �n concluziile raportului se arat? c? ac?iunile �ntreprinse p�n? �n prezent nu sunt suficiente ?i c? strategia UE �n domeniul risipei de alimente trebuie s? fie consolidat? ?i mai bine coordonat?. Comisia European? ar trebui s? analizeze diferite modalit??i �n care politicile existente ar putea fi utilizate �n vederea unei mai bune combateri a risipei ?i pierderilor de alimente.

Raportul con?ine trei recomand?ri:

1. Strategia UE de combatere a risipei de alimente ar trebui s? fie consolidat? ?i mai bine coordonat?. Comisia ar trebui s? se sprijine pe m?surile ini?iale pe care le-a luat ?i s? elaboreze un plan de ac?iune pentru anii urm?tori.

2. �n ceea ce prive?te coordonarea diverselor politici care pot contribui la combaterea risipei de alimente, Comisia ar trebui s? aib? �n vedere acest fenomen �n cadrul viitoarelor sale evalu?ri ale impactului ?i ar trebui s? asigure o mai bun? aliniere a diferitor politici ale UE care au poten?ialul de a combate risipa de alimente.

3. Pentru a facilita donarea de alimente care, altfel, ar fi irosite, Comisia ar putea clarifica �ntr-un mod util modul �n care s? fie interpretate dispozi?iile legale ce pot descuraja dona?iile de acest tip. Comisia ar trebui s? �ncurajeze valorificarea �n continuarea a posibilit??ilor existente �n materie de donare ?i ar trebui s? analizeze diferite modalit??i de a facilita dona?iile ?i �n alte domenii de politic?.

21 http://foodwaste.ro/2017/01/18/combaterea-risipei-de-alimente-o-oportunitate-pentru-ue-de-a-imbunatati-eficienta-utilizarii-resurselor-in-lantul-alimentar/

�n ultimii ani s-a produs, de asemenea, o sensibilizare a unui num?r �nsemnat de consumatori �n ceea ce prive?te problema siguran?ei alimentare, ace?tia devenind din ce �n ce mai interesa?i, nu doar de calitatea, ci ?i de provenien?a produselor agroalimentare consumate. Se impune, �n aceste condi?ii, eliminarea oric?rei deficien?e sau punct slab din circuitul parcurs de produsele agroalimentare, de la poarta fermei la masa consumatorului. Rezolvarea problemelor ap?rute presupune, �ntre altele, o atent? gestionare a resurselor ?i factorilor utiliza?i �n produc?ia agricol? si alimentar?, indiferent de natura acestora. Problema siguran?ei alimentare cap?t? noi valen?e pe fondul manifest?rii fenomenului globaliz?rii, �n condi?iile dezvolt?rii comer?ului cu produse agroalimentare f?r? precedent.

Aceste aspecte ne con?tientizeaz? de faptul c? este din ce �n ce mai dificil? asigurarea inocuit??ii alimentare, care inevitabil se repercuteaz? asupra st?rii de s?n?tate a popula?iei. O abordare corect? a problematicii siguran?ei alimentare presupune, de fapt, coresponsabilizarea tuturor verigilor componente ale filierei agroalimentare.

VI. DATE PRIVIND POLITICILE, STRATEGIILE, PLANURILE DE AC?IUNE ?I PROGRAMELE EXISTENTE LA NIVEL EUROPEAN, NA?IONAL ?I JUDE?EAN

Legisla?ie �n vigoare la nivel na?ional

Legea 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare;

Art. 1

(1) Diminuarea risipei alimentare este un obiectiv urm?rit de to?i operatorii economici din sectorul agroalimentar.

(2) In sensul prezentei legi, prin risipa alimentar? se �n?elege situa?ia �n urma c?reia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degrad?rii ?i sunt distruse, conform legisla?iei �n vigoare.

Art. 2

(1) Operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obliga?i s? �ntreprind? m?suri de prevenire a risipei alimentare. (2) Aceste m?suri se desf??oar? conform ierarhiei de prevenire a gener?rii de?eurilor alimentare, astfel: a) m?suri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lan?ul agroalimetar, �ncep�nd cu produc?ia, procesarea, depozitarea, distribu?ia, comercializarea, ajung�nd p�n? la consumatorul final, inclusiv �n sectorul de industrie hotelier? ?i al serviciilor alimentare;

b) m?suri privind v�nzarea cu pre? redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limit? de consum, conform legisla?iei �n vigoare; c) m?suri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei-limita de consum, c?tre entit??i, devenite operatori din sectorul agroalimentar ca urmare a �nregistr?rii la Autoritatea Na?ionala Sanitar Veterinar? ?i pentru Siguran?a Alimentelor, cu obliga?ia respect?rii prevederilor legale cu privire la condi?iile de igien?, inclusiv cerin?ele privind temperatura pe perioada depozit?rii ?i transportului precum ?i la etichetarea corespunz?toare;

d) m?suri pentru direc?ionarea subproduselor nedestinate consumului uman conform Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animal? care nu sunt destinate consumului uman, categoria a 3-a pentru consumul unor categorii de animale, �n condi?iile prev?zute de legisla?ia sanitar-veterinar? �n vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animal?;

e) m?suri pentru direc?ionarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal prin transformarea �n compost, conform legisla?iei sanitar-veterinare �n vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animal? nedestinate consumului uman ?i legisla?iei privind protec?ia mediului;

f) m?suri pentru direc?ionarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal �n vederea valorificarii lor prin transformare �n biogaz conform legisla?iei de mediu ?i legisla?iei sanitar-veterinare �n vigoare;

g) m?suri privind dirijarea c?tre o unitate autorizat? de neutralizare a produselor r?mase dup? parcurgerea etapelor prev?zute la lit. a)-f)

? Legea 239/2017 privind suspendarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare p�n? la data de 30.06.2018.

? Legea 47/2016 privind instituirea zilei de 16 octombrie - Ziua na?ional? a alimenta?iei ?i a ombaterii risipei alimentare;

Art. 1. -

Se declar? ziua de 16 octombrie - Ziua na?ional? a alimenta?iei ?i a combaterii risipei alimentare.

Art. 2. -

Autorit??ile administra?iei publice centrale ?i locale, precum ?i organiza?iile neguvernamentale pot organiza manifest?ri ?i ac?iuni publice dedicate s?rb?toririi zilei, lu�nd �n considerare culoarea galben? drept culoare specific? a zilei.

Legea 150/2004 privind siguran?a alimentelor

Art.1

(1) Prezenta lege reprezint? baza pentru asigurarea unui nivel �nalt de protec?ie a s?n?t??ii oamenilor ?i a intereselor consumatorilor �n ceea ce prive?te alimentele, ?in�nd cont de diversitatea ofertei alimentare, incluz�nd ?i produsele tradi?ionale, precum ?i func?ionarea eficient? a pie?ei interne.

(2) Prezenta lege stabile?te principii ?i responsabilit??i comune, mijloacele de a asigura o baz? ?tiin?ific? solid?, cerin?e ?i proceduri organizatorice eficiente pentru a sus?ine luarea celor mai potrivite decizii �n domeniul siguran?ei alimentelor ?i al hranei pentru animale.

(3) Av�nd �n vedere prevederile alin. (1), prezenta lege stabile?te principiile generale care se aplic? alimentelor ?i hranei pentru animale, �n general, ?i siguran?ei acestora, �n special.

(4) Prezenta lege stabile?te proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra siguran?ei alimentelor ?i a hranei pentru animale.

(5) Prevederile prezentei legi se aplic? la toate etapele produc?iei, prelucr?rii, distribu?iei ?i comercializ?rii alimentelor ?i hranei pentru animale, cu excep?ia produc?iei primare pentru uz particular casnic ori prepar?rii, manipul?rii sau depozit?rii alimentelor destinate consumului casnic.

Legisla?ie �n vigoare la nivel european

-Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European ?i al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 ?i (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European ?i ale Consiliului ?i de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE ?i 2008/5/CE ale Comisiei ?i a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei

-Document de lucru al CE pentru modificarea Regulamentului 1169 din 2011;

-Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European ?i a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind de?eurile ?i de abrogare a anumitor directive;

-Rezolu?ia din 6 iulie 2010 referitoare la Cartea verde a Comisiei privind gestionarea de?eurilor biologice �n Uniunea European?;

-Rezolu?ia din 23 iunie 2011 referitoare la PAC �n perspectiva anului 2020: cum r?spundem provoc?rilor viitorului legate de alimenta?ie, resurse naturale ?i teritorii.

VII. ANALIZA GRUPURILOR POPULA?IONALE

Risipa alimentar? este o problem? �n UE, unde sunt irosite anual aproximativ 88 milioane de tone de alimente, �n jur de 20% din totalul alimentelor produse. �n Rom�nia se arunc? peste 10% din m�ncarea cump?rat?.23

23http://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20170505STO73528/risipa-alimentara-in-ue-milioane-de-tone-de-alimente-la-gunoi

Cei care au cele mai mari c�?tiguri fac ?i cea mai mare risip?, iar cu c�t familia este mai mare, cu at�t se arunc? mai mult? m�ncare. �n acela?i timp, un copil din doi (46%), cu v�rsta de p�n? la 6 ani, se afl? �n risc de s?r?cie ?i excluziune social?, se arat? �ntr-un studiu al Ministerului Agriculturii (MA). Mai mult, 15% din popula?ie este obez?, iar o treime supraponderal?.12

Av�nd �n vedere c? cea mai mare parte a banilor c�?tiga?i se reg?sesc �n m�ncare, este de semnalat c? peste 10% din alimente ajunge la gunoi. Conform unui studiu realizat de Ministerul Agriculturii, cei care risipesc hran? mai mult de 10% se aprovizioneaz? preponderent din supermarketuri ?i �n propor?ii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, pia?a agroalimentar? sau de la ?ar?. Cei care se aprovizioneaz? din supermarketuri arunc? �ns? cea mai mult? m�ncare, propor?ia fiind, �n medie, de 11,9%.

�Pe grupe de v�rst?, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. M?rimea familiilor conduce la cre?terea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, un nivel de risip? de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 de lei (aproximativ 330 de euro), iar un nivel de risip? de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 de euro, n.r.)�, informeaz? MA.12

Documentul mai arat? c? absolven?ii de studii universitare arunc? cea mai mult? m�ncare, respectiv 13,2%. Astfel, dac? s-ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risip? alimentar?, ar reie?i c? are sub 35 de ani, locuie?te la ora?, are studii superioare, �?i face cump?r?turile la supermarket ?i are un salariu peste medie.

Din punct de vedere al cantit??ii aruncate, din document rezult? c?, s?pt?m�nal, o gospod?rie de trei membri, din mediul urban, arunc?, �n medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri �n care unele gospod?rii arunc? ?i 2 kilograme.

Conform Planului Na?ional de Gestiune a De?eurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospod?riile genereaz? mai multe de?euri alimentare dec�t industria prelucr?toare, comercian?ii ?i hotelurile la un loc, gospod?riile fiind responsabile de circa 1,7 milioane de tone de?euri alimentare, iar sectoarele men?ionate, de pu?in peste 1 milion de tone. 12

Cele mai populare m?suri, luate total sau par?ial la nivel european, au fost adoptarea unor planuri de informare pentru p?rin?i, introducerea educa?iei alimentare ca materie de studiu �n primele clase de ?coal?, precum ?i interzicerea reclamelor la produsele d?un?toare copiilor. Un rezultat pozitiv al schimb?rilor �n modul de preparare a m�nc?rii ?i a consum?rii acesteia, a fost avansarea rapid? a tehnologiei alimentare, a prepar?rii ?i ambal?rii ei, pentru a oferi siguran?? ?i calitate superioar? produselor. Concluzia este: conform UE ?i Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii, calitatea ?i siguran?a alimentelor trebuie s? se bazeze pe eforturile tuturor celor implica?i �n procesul complex ce �ncepe cu originea lor ?i se termin? cu momentul �n care ajung pe mas?.

24 http://www.prefecturabacau.ro/wp-content/uploads/2013/08/tema-propusa-de-DSVSA-Bacau-pt-C.Dialog-27.08.2013

Siguran?a alimenta?iei este o problem? ascuns? ?i de multe ori trecut? cu vederea. Cei mai mul?i oameni care sufer? de diaree nu consult? un medic. Bolile ?i decesele pot fi atribuite altor cauze, chiar ?i atunci c�nd sunt vinovate alimentele pe care oamenii le-au consumat. Bolile transmise prin alimente cauzate fie de o infec?ie acut? cu un agent patogen, fie de expunerea cronic? la substan?e chimice, sunt �n mare parte subraportate. Nimeni nu are cifre exacte privind efectul acestora �n societate. Tot ce ?tim este c? popula?iile cele mai vulnerabile, copiii ?i persoanele �n v�rst?, sunt �n cre?tere ?i prin urmare num?rul de persoane aflate la cel mai mare risc de boal? se extinde.