RECOMANDARI PENTRU PERIOADA DE CANICULA

�

Canicula isi pune amprenta asupra starii de sanatate a fiecarei persoane dar exista unele categorii de persoane considerate �la risc� si anume :

- bolnavii cronici ( afectiuni cardiovasculare , respiratorii )

- persoanele obeze

- copiii in special sub varsta de 5 ani

- femeile gravide, indiferent de luna de sarcina

De aceea , in perioada de canicula , se impune respectarea stricta a unor masuri menite sa contracareze efectele nefaste ale temperaturilor foarte ridicate asupra organismului.

1.Se va evita expunerea la soare si se vor folosi toate mijloacele de protectie care ne stau la dispozitie ( palarii , ochelari de soare, umbrele, ) si cr�me protectoare. Se va evita plaja in timpul pranzului, atunci cand razele soarelui au cel mai nociv efect. Persoanelor care prezinta pe corp alunite le recomandam sa evite complet expunerea la soare deoarece acestea au un potential cancerigen ridicat

2.Imbracamintea trebuie sa fie foarte subtire si lejera, confectionata din fibre naturale ( in, canepa , bumbac) si in culori foarte deschise

3.Se vor consuma multe lichide , aproximativ 2-4 litri pe zi , ceaiuri, apa minerala/plata , sucuri naturale.

4.Alimentatia va fi bogata in legume si fructe . Se va renunta la alimentele grase, bauturile alcoolice si consumul excesiv de cafea.

5.Trebuie facute dusuri cit mai dese , cu apa la temperatura moderata.

6.Se vor evita eforturile fizice mari in acea perioada a zilei cand temperatura atinge valorile maxime .

7. Locuintele trebuie aerisite dimineata devreme , pana in momentul cand incepe caldura , dupa care se vor inchide geamurile si acestea vor fi protejate cu draperii sau , la temperaturi mari , cu cearsafuri umede.

8.In masura posibilitatilor se for folosi in incaperi aparate de aer conditionat sau ventilatoare .

9.Angajatorii vor asigura, conform legii , modificarea programului de lucru in conditiile inpuse de temperaturile ridicate si totodata distribuirea de apa minerala /plata angajatilor , in cantitatile necesare.

10.Trebuie acordata o atentie deosebita copiilor , evitatandu-se transportul lor pe distante lungi . Acestia nu trebuie lasati mult in autovehicule fara sistem de climatizare.

11.Persoanele in varsta, in special cele cu afectiuni respiratorii si cardiace, vor evita deplasarile lungi, aglomeratiile si expunerea la soare in perioadele de varf ale zilei ( 11.00 � 17.00) si vor purta obligatoriu palarii si ochelari de protectie sau vor folosi umbrele.

�

�

ZIUA EUROPEAN? �MPOTRIVA OBEZIT??II (ZEIO)

�

�

Ziua European? �mpotriva Obezit??ii (ZEIO) , celebrata� �n data de 21 mai 2011� este �dedicat? con?tientiz?rii acestei afec?iuni si are loc �n �ntreaga Europ? �n fiecare an, �n a treia s�mb?t? a lunii mai. Aceast? zi reune?te comunit??ile medicale ?i politice cu publicul �n evenimente ce au loc �n �ntreaga Europ?.

Conform OMS, procentul adul?ilor supraponderali din majoritatea ??rilor europene este de 30% -80%, iar supraponderalitatea ?i obezitatea sunt r?spunz?toare de peste un milion de decese anual.

Tema aleas? pentru celebrarea Zilei Europene �mpotriva Obezit??ii ZEIO pentru anul 2011 se refer? la ruperea cercului periculos al sc?derii ?i cre?terii �n greutate �n mod repetat

����������� Scopul il� reprezinta con?tientizarea popula?iei generale privind riscurile obezit??ii ?i ale fluctua?iilor �n greutate asupra s?n?t??ii. �������������������������������������������������������������������������������������������������Obiectivele sunt:

��������� Motivarea ?i sprijinirea cet??enilor supraponderali s? fac? schimb?rile necesare pentru a ajunge la o greutate s?n?toas?, a o men?ine ?i pentru a-?i �mbun?t??i s?n?tatea ?i stilul de via??.

��������� Informarea ?i educarea cet??enilor despre riscurile excesului ponderal ?i ale obezit??ii pentru starea de s?n?tate ?i despre importan?a adopt?rii unui stil de via?? s?n?tos, care presupune at�t o alimenta?ie echilibrat?, c�t ?i mi?care.

�

MESAJE CHEIE

��������� �ncercarea de a sl?bi prea mult ?i/sau prea repede �mpiedic? atingerea ?i men?inerea unei greut??i s?n?toase.

��������� �n unele cazuri, se poate ajunge la o greutate mai mare dec�t cea de la care s-a pornit.

Se recomand? ca oamenii s? viziteze medicul pentru a afla care este greutatea s?n?toas? ?i care este modalitatea corect? de a o atinge ?i de a o men?ine.

�

ZIUA MONDIALA A HIPERTENSIUNII ARTERIALE

�

������������������� Ziua Mondiala a Hipertensiunii Arteriale este celebrata in data de 17� mai� si anul acesta are ca scop promovarea practicilor comportamentale preventive �n r�ndul popula?iei ��������������������������������������

Tema campaniei pentru celebrarea acestei zile o reprezinta con?tientizarea popula?iei cu privire la importan?a m?sur?rii periodice a tensiunii arteriale

Sloganul campaniei este �Verific?-?i tensiunea arterial? � men?ine�o la valori normale�����������������������������������������������������������������������������������������������������

MESAJELE CHEIE ale campaniei sunt :
�M?soar?-?i tensiunea�
�Consult?-?i medicul� ?i c�nd e?ti s?n?tos�

ANALIZA DE SITUA?IE

I.� Date statistice

A. Interna?ionale

��� 6% din decesele �nregistrate pe glob sunt atribuite HTA

��� Mai mult de o p?trime din popula?ia globului este hipertensiv?.

��� Conform predic?iilor matematice ale prevalen?ei hipertensivilor pentru anul 2025 sunt de 1,56 bilioane pacien?i. Cre?terea num?rului persoanelor cu HTA va fi predominent? �n ??rile dezvoltate

��� In Europa rata HTA este superioar? celor �nregistrate �n SUA (28%), Canada (27%) sau ??rile din Asia incluz�nd China (20%) sau Coreea (22,9%).

��� Prin prevalen?a de 44,92% �nregistrat? �n Rom�nia aceasta se situeaz? printre ??rile din Europa cu prevalen?e reduse ale HTA dup? cum urmeaz?: Grecia (31,1%), Suedia (38%), Italia (38%), Regatul Unit� (42%), Republica Ceh? (42%), Portugalia (42%). ??rile europene cu prevalen?e ridicate sunt Spania (47%) sau Germania (55%).

��� Prevalen?a la b?rba?i este �n mod semnificativ crescut? fa?? de valorile �nregistrate la femei.

�

Dinamica mortalit??ii datorate HTA

� rata mortalit??ii datorate hipertensiunii se prezinta descendent? �n perioada 2004-2008 respectiv 1,7% �n perioada 2004 ?i 1,4% �n 2008

� are un trend ascendent p�n? �n anul 2040 (2,1%).

�

B. Na?ionale

� 44,92% prevalen?a HTA �n Rom�nia .

� 40% din popula?ia Rom�niei sufer? de HTA.

� 3,5%. riscul cardio-vascular la 10 ani �n popula?ia adult? a Rom�niei

� Una din dou? persoane adulte ?tie ce valori tensionale are ?i cunoa?te complica?iile pe care le poate da HTA.

� 1/5 din totalul popula?iei cu hipertensiune respect? �ntocmai tratamentul ?i �?i m?soar? tensiunea arterial?.

�

Determinan?i ai st?rii de s?n?tate �n rela?ie cu HTA

�� Cu o frecven?? de 12,4% a popula?iei de 12-24 ani care fumeaz? zilnic,� Rom�nia se situeaz? pe locul 11, dintre ??rile raportoare din Europa.

�� Cu o frecven?? de 20,5% a persoanelor care fumeaz? zilnic, din popula?ia general?, Rom�nia se plaseaz? pe locul 9 dintr-un total de 12 ??ri europene raportoare.

�� Frecven?a de 11,79% a persoanelor de ? 15 ani care consum? un litru/capita de alcool, plaseaz? Rom�nia pe locul 6 dintr-un num?r de 13 ??ri europene raportoare.

�� Frecven?a persoanelor ? 18 ani obeze este de 7,1% valoare ce plaseaz? Rom�nia pe locul 11 dintr-un num?r de 11 ??ri europene raportoare.

�� Frecven?a consumatorilor de vegetale la popula?ie ?15 ani a fost de 54,1% ocup�nd locul 8 �n ierarhizarea unui num?r de 12 ??ri europene raportoare.

�� Frecven?a consumatorilor de fructe la popula?ia ? 15 ani a fost de 45,6%, prin aceasta plas�ndu-se pe penultimul loc �ntr-o ierarhie a unui num?r de 11 state europene raportoare.

�

�

�

�

�

�

II.�������������� Rezultate relevante din studii

� �n ??rile �n care s-au implementat programe na?ionale pentru reducerea factorilor de risc cardiovascular, nivelul HTA� a sc?zut foarte mult prin cre?terea gradului de con?tientizare a popula?iei privind importan?a controlului periodic al TA, cum ar fi o cre?tere cu 66% �n Regatul Unit ?i 76% �n SUA, atest�nd succesul unor politici conjuncte de depistare a presiunii arteriale ridicate

� Depistarea �precoce, tratamentul ?i controlul periodic reduc complica?iile �n mod particular la persoanele cu risc crescut

� �n Europa con?tientizarea controlului �n vederea depist?rii HTA variaz? �ntre 46% �n Portugalia, 60% �n Grecia ?i 70% �n Republica Ceh?.

� Rezultatele studiului BP-CARE derulat �n ??rile Ruropei Centrale ?i de Est, printre care ?i Rom�nia au relevat faptul c?� �n propor?ie de 27,1% s-a reu?it controlul TA la persoanele hipertensive tratate

� Studiul derulat �n Anglia �ntre anii 2003 ?i 2006 a ar?tat c? �n intervalul dat gradul de con?tientizare a popula?iei , tratamentul ?i controlul HTA au crescut considerabil

�

III.���������� Strategii, programe de ac?iune:

���� Subprogramul de screening pentru identificarea pacien?ilor cu factori de risc cardiovascular.

- Cunoa?terea ponderii �n r�ndul popula?iei a factorilor determinan?i pentru BCV, diagnosticarea precoce ?i monitorizarea acestora, pentru evitarea deceselor premature.

-�������� Program na?ional de boli cardiovasculare

������� Subprogramul de tratament al pacien?ilor cu afec?iuni CV.

������� Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic.

�

IV.���������� Analiza grupurilor popula?ionale

� Prevalen?a HTA din Rom�nia �n raport cu sexul ?i mediul de provenien??.

-�������� urban - b?rba?i 46,6%, femei 38%

-�������� rural - b?rba?i 54,9%, femei 45,42%

� Prevalen?a HTA pe grupe de v�rst?.

����������������������������� - 18-24 ani�� 8,75%

����������������������������� - 25-34 ani�� 15%

����������������������������� -35-44 ani�� 28,12%

����������������������������� - 45-54 ani 51,4%

- 55-64 ani 65,54%

- ?65 ani 75,06% ani

��������

Grupe de risc ale pacien?ilor cu HTA

� Grupa cu risc sc?zut

-�������� b?rba?i < 55 ani ?i femei <65 ani cu HTA de gradul I

-�������� f?r? factori de risc

-�������� riscul de eveniment CV major �n urm?torii 10 ani este de 15%

� Grupa de risc mediu

-�������� pacien?i cu HTA de niveluri diferite

-�������� prezen?a mai multor factori de risc

-�������� �riscul de eveniment CV major �n urm?torii 10 ani este de 15%- 20%

� Grupa de risc �nalt

-�������� include: pacien?i cu HTA de gradul 1 ?i 2 care au 3 sau mai mul?i factori de risc asocia?i, diabet sau afescarea organelor ?int?

-�������� pacien?i cu HTA sever? f?r? factori de risc asocia?i

-�������� risc de eveniment CV major la 10 ani este de 20-30%

� Grupa de risc foarte �nalt

-�������� include: pacien?i cu HTA gradul 3 ?i unul sau mai mul?i factori de risc asocia?i

-�������� to?i pacien?ii cu BCV clinic manifest? sau boal? renal?

-�������� Risc de evenimente CV majore de circa ?30% �n 10 ani.

�

�

��� ���������������������������������������MENINGITA

�

Meningita meningococic? este o infec?ie produsa de catre meningococ

Menin�gococul este extrem de fragil �n mediul exterior, fiind distrus rapid la frig, c?ldur?, usc?ciune. Temperatura �optim? de dezvoltare este de 36-37�.
Meningococii sunt foarte sensibili �la penicilina G, peniciline semisintetice, rifampidn?, cloramfenicol, tetracicline, sulfamide.
Ca sex, b?rba?ii sunt mai afecta?i dec�t femeile (2 : 1). Infec?iile respi�ratorii virale, usc?ciunea mucoaselor, oboseala, alcoolismul scad rezisten?a ?i predispun mai frecvent la infec?ia meningococic? Mortalitatea este mai mare la copiii sub 14 ani

Sursa de infec?ie este reprezentat? numai de om : purt?torii de meningococi ?i bolnavii cu rinofaringite meningococice ?i cu alte forme de boal?. Propor?ia de purt?tori de meningococi este de 10-30% �ntr-o popula?ie obi?nuit?

Transmiterea se face prin contact direct, prin pic?turi nazale (aerogen) , provenite cel mai frecvent de la purt?tori s?n?to?i sau de la bolnavi cu rinofaringit? meningococic?.

Contagiozitatea este destul de mare, �ns? virulen?a, �n general slab? ?i variabil? a meningococului explic? num?rul redus al �mboln?virilor, �n compara?ie cu mul?imea celor infecta?i.

Simptome

Meningita propriu - zisa este de obicei, este precedat? de o faringit? ini?ial? . Incuba?ia este de 2-3 (1-5) zile.

Debutul este brusc, cu frisoane, febr? mare, cefalee, facies congestionat , grea?? ?i v?rs?turi. La copii, apar ?i convulsii. �n formele severe, La adult debutul poate fi cu intrare rapid? �n com?, fiind confundat cu un accident vascular cerebral .

In perioada de stare, bolnavul prezint? tabloul unei menin�gite acute cu: febr? mare, cefalee, incon?tien??, delir, agita?ie psihomotorie, hiperestezie cutanat? , fotofobie, tendin?? la somnolen??, stupoare ?i com?. Bolnavul st? �n pozi?ia antalgic?, de obicei, �n atitudinea de �co�co? de pu?c?" si prezinta redoare de ceaf? . Pupilele sunt dilatate ?i, deseori, se constat? strabism ?i ptoz? palpebral?. Reflexele osteotendinoase sunt abolite sau exagerate. Frecvent, apare un herpes extins (in jurul gurii sau pe o mare parte a fe?ei). Bolnavii prezint? reten?ie de urin? sau incontinen?? ?i, mai ales, copiii au un strig?t pl�ng?tor (�?ip?tul meningitic").

La copii, apar frecvent convulsii, iar la cei mici fontanelele bombeaz? evident. �Pulsul este accelerat sau uneori rar (prin hipertensiune intracranian?). Bolnavii sunt constipa?i.
Lichidul cefalorahidian este hipertensiv , tulbure sau �purulent , �n s�nge, se constat? leucocitoz? (10 000-30 000 leucocite/mm3)

�

Evolu?ie. Meningita meningococic? netratat? duce la moarte, �n 80-90% din cazuri.

�

Forme clinice: forma discret?, atenuat? (ambulatorie); forma comun? acut?; forma cronic?, cu fe�br? neregulat?, de tip intermitent, ce�falee, emaciere, ca?exie; tulbur?ri trofice motorii, senzoriale (cecitate, surditate) ?i psihice (idio?ie); forma supraacut? sau fulger?toare, �n care de la debut (extrem de brutal) ?i p�n? la intrarea �n com? se scurg doar c�teva ore, iar decesul poate surveni �n 24 de ore.

Complica?ii ?i sechele

Afectarea unor nervi cranieni poa�te fi urmat? de sechele importante.
Surditatea dup? meningit? este mai frecvent? dec�t se crede, variind, dup? statistici, �ntre 3 ?i 5%.. In unele cazuri, pierderea auzului �n faza acut? este urmat? de revenire �n lunile ur�m?toare. Alteori, surditatea este de�finitiv?.
Alte afect?ri de nervi cranieni: strabism sau cecitate (nevrit? optic?).
Sechele psihice: cefalee persistent?, insomnii, depresie, sl?birea memori�ei. Acestea pot r?m�ne, mai ales dup? meningitele tratate tardiv.
Complica?ii alergice de ex artralgii (artrite)
Prognostic
Prognosticul meningitei meningo-cocice depinde de forma clinic? ?i de precocitatea diagnosticului ?i tratamentului .Mortalitatea poate fi sc?zut? la 5-6%, cu reducerea la minimum a sechelelor. Prognosticul r?m�ne grav pentru forma fulger?toare a meningitei

Tratament
Tratamentul trebuie �nceput extrem de urgent. Succesul terapeutic depinde de acurate?ea ?i de precocitatea diagnosticului. Bolnavul trebuie tratat in spital, �n condi?ii de izolare, �n camer? individual? ?i cu �ngrijire ?i supraveghere adecvate, de preferin?? �n sec?ia de terapie intensiv?.
�ngrijirile curente: hran?, aport de lichide, igiena tegumentului ?i a mucoaselor� si prevenirea escarelor.

Medica?ia antimicrobian?

Penicilina G este antibioticul de elec?ie. Penicilina G singur? este suficient? pentru vindecarea meningitei meningococice .
Durata tratamentului este de 7-10 zile.

M?suri ajut?toare: punc?ii lombare (decompresive), sedative, vitamine. Complica?iile alergice se trateaz? cu antiinflamatorii ?i analgetice (acid acetilsalicilic) sau cu corticoizi.

�

�

�

�