Text Size

informatii recente

cel mai citit

promovarea sanatatii

HEPATITELE

PDFPrintE-mail

HEPATITELE

HEPATITA VIRALA A

Definitie

Hepatita virala A este o boala infecto-contagioasa acuta, produsa de virusul hepatitic A . Se mai numeste si hepatita epidemica, deoarece apare in focare epidemice sau epidemii, mai ales la copii.

Modalitati de transmitere

Sursa de infectie o reprezinta bolnavii si infectatii inaparent (mai frecvent copii). Transmiterea este digestiva ( fecal orala ) , prin contaminare directa cu bolnavul (mai frecventa in colectivitati) si prin contaminarea indirecta (alimente, apa contaminate) - mai frecventa in epidemii.

Perioada de contagioziate este de 2 saptamani inainte si 1 saptamana dupa debutul bolii. Virusul este prezent la bolnavi in fecale, incepand din ultima parte a perioadei de incubatie si in primele doua saptamani ale bolii.

Practic, omul se infecteaza frecvent in copilarie cu acest virus, dar si ulterior de-a lungul anilor, astfel incat 80-85% dintre persoanele cu varsta de peste 30 de ani au deja dezvoltati anticorpi fata de acest virus (imunitate specifica).

Simptome si manifestari

Incubatia dureaza 15-50 de zile, fiind in medie 28 de zile. Probabilitatea de boala simptomatica este strict legata de varsta: copiii mici fac forme asimptomatice de boala in majoritatea cazurilor; la adolescenti formele acute sunt mai frecvente.

Hepatita acuta A evolueaza in trei stadii: pre-icteric, icteric, convalescenta.

Debutul poate fi pseudo-gripal, gastro-enteric, cu febra, anorexie, astenie, apatie, disconfort digestiv (greata, varsaturi, pierderea apetitului).

In stadiul urmator apare icterul, adica coloratia galbena a sclerelor (albul ochilor) si tegumentelor, urini hipercrome (inchise la culoare) si scaune decolorate. Durata icterului este de 2-4 saptamani.

Convalescenta este marcata de o lunga perioada de astenie (oboseala)

Hepatita virala A evolueaza in marea majoritatea a cazurilor cu vindecare completa. Nu se cronicizeaza. Complicatiile hepatice sau extra-hepatice apar mai ales la adulti.

Tratament si modalitati de prevenire

Nu exista un tratament specific, ci bazat pe administrarea de vitamine si protectoare hepatice.

Igiena individuala riguroasa poate reduce riscul de contaminare, dar nu asigura o protectie eficienta si sigura. Evolutia hepatitei cu virus A este aproape totdeauna favorabila, cu o vindecare completa, fara sechele. Nu se cunosc hepatite cronice si nici purtatori cronici de virus A, dupa acest tip de hepatita. Perioada de convalescenta este de 30-60 zile, perioada in care se face un control periodic, clinic si de laborator si se consolideaza vindecarea.

Administrarea de imunoglobuline este o metoda rapida , scumpa si limitata in timp (asigura 3-6 luni de protectie).

Vaccinarea este singura metoda cu adevarat sigura, rapida si eficace, asigurand protectia pe termen lung impotriva hepatitei A.

Hepatita virala B

Sursa de infectie: bolnavul cu infectie acuta, persoanele infectate cronic, purtatorii cronici, hepatite cronice, ciroze.
Calea de transmitere: cea mai importanta este calea parenterala (percutanta):
-transfuzii de sange si derivate, contaminate cu virus B;
-manopere medicale efectuate cu instrumentar nesterilizat contaminat cu sange, injectii, punctii, acupunctura, interventii chirurgicale, tratamente stomatologice, hemodializa;
-manevre nemedicale efectuate cu instrumentar contaminat: barbierit, manichiura, pedichiura, perforarea lobului urechii, tatuare;
-alte cai: contact intrafamilial, prin coabitare prelungita, sarut, raporturi sexuale;
-calea materno-neonatala ( cel mai frecvent in timpul nasterii) dar posibil si post partum sau intrauterin.
Riscul profesional: este de 10 ori mai mare la personalul medico-sanitar, (chirurgi, anestezisti, personal in sectia de hemodializa, obstreticieni, stomatologi, personalul din spitalul de boli infectioase), decat la populatia generala.

Receptivitatea la boala este generala.

Incubatia: 6 saptamani - 6 luni.

Tabloul clinic asemanator cu cel din hepatita A.
Evolutia: este dificila, mai prelungita comparativ cu hepatita A, uneori cu posibilitati de cronicizare.

Profilaxie:
-utilizarea seringilor de unica folosinta;
-evitarea manoperelor efectuate cu instrumentar nesteril: barbierit, manichiura, pedichiura, tatuaj, perforarea lobului urechii;
-comportament sexual adecvat.

Hepatita virala C

Hepatita C este o afec?iune a ficatului cauzat? de un virus de tip ARN, care este transmis n principal prin sngele primit n timpul transuziilor, prin utilizarea drogurilor injectabile ?i, posibil, prin contact sexual neprotejat. Pn? n prezent, s-au identificat 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C, cel mai frecvent fiind genotipul 1 (1a,1b,1c), care este ?i cel mai rezistent la terapie (n afar? de alte 10 genotipuri, de la 2 la 11).
Virusul hepatic C poate cauza, att o form? acut?, ct ?i o form? cronic? a hepatitei, fiind cea mai frecvent? form? de hepatit? dup? hepatitele A ?i B. Spre deosebire de virusul hepatic B, virusul C produce afec?iune cronica intr-un procent mult mai mare: 80% dintre adul?ii infecta?i cu virusul hepatic C vor produce o afec?iune cronic? (comparativ cu doar 5-10% dintre cei infecta?i cu virusul B). Forma acut? a hepatitei C dureaz? primele 6 luni de la infectarea cu VHC. Persisten?a VHC pe o perioad? mai lung? de 6 luni, induce o afec?iune hepatic? cronic?. Deoarece mai pu?in de o treime dintre pacien?ii infecta?i cu HCV acuz? simptome nespecifice, precum inapeten??, oboseal?, dureri abdominale, icter sau simptome pseudo-gripale, n rare cazuri, ele conduc la o diagnosticare corect? cu hepatita C. Att faza acut?, ct ?i faza cronic? sunt asimptomatice, boala fiind, de cele mai multe ori, descoperit? accidental.
Statisticile relev? faptul c? peste 80% dintre persoanele infectate cu virusul hepatic C vor dezvolta o hepatit? cronic?. Dintre acestea, dac? afectiunea ramne netratat?, aproximativ o treime vor dezvolta ciroza hepatic? n mai pu?in de 20 de ani de la infectare, o alta treime vor progresa c?tre ciroza n aproximativ 30 de ani de la infectarea cu virusul hepatic C, iar o ultim? treime poate progresa spre ciroz?, care poate evolua destul de lent, inct s? fie pu?in probabil ca ace?tia s? mai dezvolte aceast? afec?iune n timpul vie?ii.

Simptomatologie

Desi virusul hepatic C a r?mas neidentificat pan? n 1988, existen?a lui a fost remarcat? nc? din 1974, cnd un grup de cercet?tori a demonstrat c? cele mai frecvente hepatite ap?reau dup? transfuzii, fiind cauzate de un "non A non B" virus hepatic (NANBH). Dup? eforturi sus?inute, virusul a putut fi identificat abia peste un deceniu, n 1989 ap?rnd primul articol despre virusul hepatic C.

Simptomatologie la infectare (sub 6 luni):

Virusul hepatic C are o perioad? de incuba?ie cuprins? ntre 14 si 180 de zile (45 de zile n medie). Majoritatea persoanelor infectate cu virusul hepatic C nu manifest? niciun fel de simptome, iar pu?inii care mai prezint? simptome, sunt rareori diagnostica?i cu hepatita C. Acest fapt se ntmpl? din cauz? c? simptomele care apar, adic? anorexie, oboseal?, dureri abdominale sau musculare, icter, irita?ii cutanate sau manifest?ri pseudo-gripale, asociate cu pierderea n greutate, anorexie ?i icter, n faza activ? a hepatitei C (ntre 2-26 s?pt?mni de la infectare), sunt de regul? asociate cu alte afec?iuni. Persoanele care sufer? de hepatita C cronic? prezinta un risc mai ridicat de evolu?ie c?tre ciroz? ?i cancer hepatic.

Simptomatologia specific? hepatitei C cronice:

  • hepatomegalie;
  • splenomegalie;
  • celule stelate;
  • ginecomastie;
  • edeme.

Transmitere Hepatita C se transmite atunci cnd sangele infectat cu virusul hepatic C intr? n organismul unei persoane avnd un sistem imunitar sl?bit. De asemenea, poate ap?rea ca urmare a contactelor sexuale neprotejate (f?r? prezervativ), ?i mai rar, de la mama infectat? c?tre nou n?scut, n timpul na?terii.

Grupuri cu risc crescut de a contracta hepatita C:

  • persoane care au suferit transfuzii de snge sau transplant de organe;
  • persoane afectate de hemofilie (peste 60% din cazuri);
  • utilizatori de droguri injectabile;
  • medici, stomatologi ?i personal spitalicesc;
  • copii n?scu?i din mame infectate cu virusul hepatic C;
  • familii ale persoanelor infectate;
  • persoane cu parteneri sexuali multipli;
  • adep?i ai tatuajelor ?i piercingurilor.

Tratament

Tratamentul afec?iunii hepatice C are ca prim obiectiv vindecarea, adica eradicarea complet? a virusului (n primele 6 luni de la mboln?vire), ?i implicit, cresterea calit??ii vie?ii. Obiectivul secundar este de a opri evolu?ia c?tre ciroz? ?i cancer hepatic, acolo unde vindecarea nu este posibila. Aceast? evolu?ie malign? (spre tumori, carcinom hepatocelular, limfoame ?i/ sau metastaze) poate fi ntrziat? de la 10, 20 pn? la 30 de ani, prin respectarea schemei de tratament ?i cu regim. Totu?i, o evolu?ie nedorit? poate fi accelerat? prin: ingestia de alcool, interac?iuni medicamentoase, infec?ii supraad?ugate cu viru?i hepatici A, B, B+D, HIV, TBC.

Tratamentul are trei componente:

  • regim corect, cu evitarea alcoolului ?i cure cu vitamina E;
  • vaccinarea mpotriva virusului hepatic A ?i a virusului hepatic B, precum ?i, anual, mpotriva gripei, deoarece suprainfec?ia cu aceste virusuri poate cauza complica?ii fatale;
  • medica?ie antiviral? cu: interferon ?i ribavirin? (prescris? numai mpreun? cu interferon); durata tratamentului este de 48 de s?pt?mni, dar depinde de evolu?ia bolii ?i, posibil, de efectele adverse, care apar, de la caz la caz.

Prevenire

Este bine de ?tiut c? nu exit? vaccin mpotriva virusului hepatic C. Deoarece virusul hepatic C este r?spndit n special prin snge, singura metod? de a preveni imboln?virea este aplicarea unor masuri corecte de igien? personal? ?i de s?n?tate, n general:

  • evitarea drogurilor injectabile, a acelor sau a seringilor deja folosite;
  • evitarea utiliz?rii de c?tre mai multe persoane a unor intrumente care ar putea avea snge infectat cu virusul hepatic C pe ele: aparate de ras, periu?e de din?i etc.;
  • evitarea efectu?rii de acupunctur?, tatuaje sau piercinguri n locuri neigienice, f?r? condi?ii adecvate;
  • evitarea sexului cu parteneri ntmpl?tori ?i utilizarea corect? a prezervativelor.

 

CONTRACEPTIA

PDFPrintE-mail

METODE DE CONTRACEP?IE

Contracep?ia reprezint? o tem? de mare interes pentru cuplurile active sexual care nu au nc? n plan aducerea pe lume a unui copil.
De?i exist? o multitudine de informa?ii n mediul virtual privind metodele de contracep?ie, anual se nregistreaz? circa 1 milion de cazuri de femei care r?mn ns?rcinate, dintre care aproximativ 700.000 avorteaz? iar 35.000 sunt minore.
ns? trebuie ?inut minte c? metodele de contracep?ie de mai jos nu protejeaz? ?i mpotriva bolilor cu transmitere sexual?, afec?iuni care pot fi evitate doar prin folosirea prezervativului.

Metoda calendarului

Metoda calendarului este o metod? care ?ine cont de faptul c? ovula?ia se produce aproximativ la mijlocul perioadei ciclului menstrual, deci aproximativ n a 14-a zi a unui ciclu regulat de 28 de zile. Din acest motiv, activitatea sexual? cu o s?pt?mn? nainte ?i dup? momentul presupus al ovula?iei se realizeaz? utiliznd o metod? de contracep?ie temporar? sau prin abstinen??.

Metoda este ns? riscant?, ntruct ciclurile pot avea varia?ii de la o lun? la alta ?i pot ap?rea ovula?ii neprev?zute. Metoda poate fi totu?i mbun?t??it? utiliznd m?surarea zilnic? diminea?a, a temperaturii intravaginale: diminea?a n care se nregistreaz? o cre?tere brusc? a temperaturii coincide cu momentul ovula?iei.

Principalul avantaj al metodei este acela c? este o metod? complet natural?, care nu afecteaz? organismul prin dezechilibre hormonale.

Pilula combinat?

Pilula combinat? este o tablet? care con?ine cantit??i mici de hormoni sexuali, asem?n?tori celor produ?i de organismul femeiii (estrogen ?i progesteron). Ace?ti hormoni blocheaz? eliberarea lunar? a ovulului ?i, prin ngro?area secre?iei colului uterin, blocheaz? p?trunderea spermatozoizilor n uter.

Aceasta se prezint? sub form? de folii cu 21 sau 28 de tablete, care trebuie luat? n fiecare zi ?i, de preferat, la aceea?i or?.

Are multiple avantaje: este extrem de eficient? (99%), n scurt timp de la oprirea administr?rii capacitatea de a avea o sarcin? revine, nu influen?eaz? desf??urarea actului sexual, se poate folosi pentru amnarea menstrua?iei, protejeaz? mpotriva unor boli, cum ar fi cancerul de ovare sau de uter, tumorile necanceroase de sn ?i chisturile ovariene.

Dezavantajele acestei metode sunt legate de faptul c? pilula trebuie luat? n fiecare zi (uitarea duce la dispari?ia protec?iei), nu protejeaz? mpotriva BTS (boli cu transmitere sexual?) ?i poate avea unele reac?ii adverse.

Astfel, pilula trebuie evitat? de femeile cu snger?ri genitale f?r? o cauz? exact?, de femeile care au suferit de tromboflebit?, infarct, diferite forme de cancer, accidente vasculare cerebrale, de femeile care al?pteaz?, precum ?i de fum?toarele de peste 35 de ani. De asemenea, pilula combinat? necesit? pruden?? n administrare la femeile cu boli hepatice, cu hipertensiune arterial?, diabet sau epilepsie.
Printre reac?iile adverse care pot fi ntlnite se num?r?: snger?rile ntre menstrua?ii, gre?uri, sni durero?i ?i cre?teri n greutate.

Pilula monohormonal?

Pilula monohormonal? con?ine doar un singur hormon progesteron care, prin ngro?area secre?iilor colului uterin, mpiedic? p?trunderea spermatozoizilor n uter.

Are acela?i mod de administrare ?i acelea?i avantaje ?i dezavantaje ca ?i pilula combinat?, eficien?? de 96-98%, dar, n plus, poate fi folosit? ?i de femeile care al?pteaz? ?i de fum?toare.

n plus fa?? de pilula combinat?, pilula bazat? pe un singur hormon poate cre?te riscul tulbur?rilor de menstrua?ie ?i al sarcinilor extrauterine.

Dispozitivul intrauterin (steriletul)

Steriletul este un dispozitiv din plastic prev?zut cu ni?te fire sau inele de metal, care se introduce n uter n scopul prevenirii fix?rii ovulului fecundat n uter. Exist? ?i sterilete moderne, care con?in hormoni sau cupru ?i care pot r?mne n uter chiar pn? la 5-10 ani.
Dispozitivul este introdus n uter de c?tre medic, n timpul menstrua?iei, femeia fiind ulterior instruit? de c?tre ginecolog despre modul n care se controleaz? pozi?ia corect? a steriletului.

Principalele avantaje ale acestei metode: eficien?? crescut? (97-99%), nu intervine n desf??urarea actului sexual, nu necesit? o ngrijire specific? ?i, la retragerea lui, femeia poate redeveni fertil?.
La fel ca ?i celelalalte metode de contracep?ie descries , nici steriletul nu protejeaz? mpotriva BTS, uneori poate determina snger?ri mai abundente n timpul menstrua?iei sau snger?ri ntre mesntrua?ii, iar la nceput poate produce mici dureri abdominale.

Nu este recomandat? utilizarea steriletului la femeile care nu au n?scut niciodat?, la cele care au avut o sarcin? extrauterin? ?i la cele care prezint? frecvent snger?ri vaginale ntre menstre.

Diafragma

Diafragma este o membran? de cauciuc care, ac?ionnd ca o barier?, mpiedic? p?trunderea spermatozoizilor n uter. Se utilizeaz? mpreun? cu un spermicid (substan?? chimic? ce distruge spermatozoizii), cu care se acoper? ambele fe?e ale diafragmei nainte de introducerea acesteia n vagin.

Diafragma se men?ine cel pu?in 6 ore dup? ultimul contact sexual, pentru a permite spermicidului s? ac?ioneze, iar dac? actul sexual are loc la mai mult de 3 ore dup? introducerea acesteia, este nevoie de ad?ugarea unei noi cantit??i de spermicid.
Spermicidele se g?sesc sub form? de creme, unguente, geluri, spume, ovule, pelicule, ?i au o eficien?? de 70-75%, dar mpreun? cu diafragma eficien?a metodei cre?te la 90-95%.
Spermicidele sub form? de ovule se introduc cu mna, iar cremele, spumele sau gelurile, cu ajutorul unui aplicator, un fel de sering? de plastic.

Diafragma nu prezint? efecte secundare, asigur? protec?ie imediat?, complet reversibil? ?i nu ntrerupe actul sexual. Pe de alt? parte ns?, metoda necesit? instruire prealabil? asupra modului de folosire, nu este permanent? ?i poate produce reac?ii alergice la persoanele predispuse la alergii la cauciuc.

Nu se recomand? utilizarea diafragmei la femeile cu infec?ii urinare repetate ?i la cele la care dimensiunile vaginului nu permite adaptarea diafragmei. Unoeri poate produce o stare de disconfort local.

Contraceptivele injectabile

Contraceptivele injectabile sunt solu?ii injectabile care con?in progesteron ?i care, prin mpiedicarea eliber?rii lunare a ovulului, realizeaz? o contracep?ie hormonal? prelungit?.

Prima injec?ie se administreaz? n primele zile ale menstrua?iei, iar urm?toarele, la interval de 8-12 s?pt?mni.
Metoda are mai multe avantaje: are eficien?? de 99%, efectul contraceptiv este complet reversibil, poate fi folosit? de femeile care al?pteaz? sau de cele care nu pot lua pilula combinat?.

Dezavantajele metodei sunt date de faptul c? pot produce tulbur?ri de menstrua?ie, necesit? o perioad? mai lung? de timp de la oprirea administr?rii pn la reluarea fertilit??ii, metoda nefiind recomandat? la femeile cu snger?ri genitale de cauze necunoscute, lac ele cu probleme cardiovasculare, cu tumori canceroase sau cu epilepsie.

Ligatura trompelor

Ligatura trompelor este o metod? chirurgical? prin care trompele uterine se sec?ioneaz? ?i se leag? prin opera?ie (se poate face ?i pe cale endoscopic?, prin 3 mici incizii de 1 cm fiecare).

Astfel, ovulul eliberat nu va mai ajunge, prin tromp?, n uter.
Este o metod? de sterilizare definitiv?, ireversibil?, aplicabil? femeilor care au avut copii ?i care au decis c? nu mai doresc o alt? sarcin?. Este sigur?, f?r? nici o reac?ie advers?, ?i este din ce n ce mai mult dorit? de femeile de vrst? adult?, care deja au familia complet?.

Nici o metod? contraceptiv? nu asigur? protec?ie 100% !!!

Trebuie re?inut faptul c?, n afara metodelor chirurgicale de legare a canalelor spermatice, respectiv a trompelor, restul metodelor, de?i unele mai sigure dect altele, nu asigur? o protec?ie de 100%.

Contracep?ia de urgen??

Este o metod? de contracep?ie, care se poate folosi dup? ce contactul sexual a avut loc.
Contracep?ia de urgen?? are ca scop prevenirea unei sarcini nedorite dup? un contact sexual neprotejat, accidental, fiind eficient? nainte de implantarea oului.
Nu ntrerupe evolu?ia unei sarcini deja ap?rute.
Riscul mediu de apari?ie a unei sarcini dup? un contact sexual neprotejat este de 8%; dup? folosirea contracep?iei de urgen?? acest risc sc?de la 2%

n cabinetele de planning familial, sunt disponibile 3 metode:

1. Contraceptia hormonal? postcoital? (eficient? n primele 72 ore de la contact)
2. Inser?ia de sterilet (eficient? n primele 5 zile)

Contraceptia de urgen?? este folosit? n urm?toarele cazuri:
-viol, incest
-abuz sexual pe handicap mental
-persoane vaccinate recent cu viru?i vii sau cu unele boli contagioase (ex:rubeol?)
-e?ec de metod? (rupere prezervativ, omisiune COC, expulzare sterilet, deplasare diafragma, v?rsarea pilulelor la mai pu?in de 1 or? dup? administrare)
-contact sexual neprotejat
-utilizarea incorect? a metodei de contracep?ie; de exemplu: a r?mas f?r? pilule sau a uitat s? le ia, a ntrziat administrarea unei noi doze de contraceptiv injectabil, a f?cut sp?l?tur? vaginal? la mai pu?in de 6 ore dup? folosirea unui spermicid etc.

Contraceptia hormonal? postcoitala (de ex: Postinor) ac?ioneaz? prin urm?toarele mecanisme:
1.ac?iune asupra axului hipotalamo-hipofizo-ovarian
2.inhibarea eventual? a ovula?iei, func?ie de momentul administr?rii
3.modificarea motilitatii trompei

Metode de contracep?ie hormonal? de urgen??

1. Contraceptive orale combinate. Se administreaz? n primele 72 de ore de la contactul sexual neprotejat. Se iau:

- prima doz?: 4 tablete de Rigevidon, sau Microgynon sau Lo-femenal, sau 4 pilule albe din folia de Tri-Regol (din ultimele 10 pilule);

- a dou? doz?: alte 4 tablete din tipul celor folosite pentru prim? doz?, la 12 ore interval.
2. Contraceptive orale cu progestativ: ( Postinor II). Se administreaz? n primele 72 ore de la contactul neprotejat (administrarea n primele 48 ore cre?te eficien?a). Se iau: o tablet? con?innd 0,75 mg levonorgestrel (LNG) ?i nc? o tablet? la 12 ore.

Efectele secundare ale contracep?iei de urgen?? sunt :
-gre?uri, se recomand? femeii s? m?nnce dup? ce aluat pilulele
-v?rs?turi; dac? ap?r la mai pu?in de 2 ore dup? luarea pilulelor, este nevoie de repetarea administr?rii;
-dureri de sni
-snger?ri neregulate, u?oare la cteva zile dup? luarea pilulelor; nu sunt periculoase;
-modific?ri cantitative ale snger?rii menstruale
-menstrua?ia poate s? apar? mai devreme sau mai trziu fa?? de data a?teptat?; acest lucru nu reprezint? un pericol, dar dac? trec mai mult de 4 s?pt?mni de la folosirea metodei ?i nu apare menstrua?ia sau aceast? este modificat? (flux foarte redus, dureri neobi?nuite) este posibil? o sarcin?.

Contracep?ia de urgen?? hormonal? se aplic? doar de 2 ori pe an (prezen?a urgen?elor cu o frecven?? mai mare indic? folosirea unei metode contraceptive inadecvate).

Abuzul n aplicarea frecvent? a metodei produce serioase metroragii (hemoragii uterine) foarte greu de st?pnit ?i, uneori, perturba func?iile hepatice
Dup? utilizarea Postinor, pn? la urm?toarea menstrua?ie normal? se recomand? abstinen?a sau folosirea prezervativului la fiecare contact sexual.
Odat? cu apari?ia unei menstrua?ii normale este indicat? trecerea la o metod? contraceptiv? eficient?, cu utilizare regulat?.

   

More Articles...

Page 85 of 133

cautare