promovarea sanatatii

ANALIZ? DE SITUA?IE

Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) define?te violen?a astfel: folosirea inten?iont? a for?ei sau puterii, real? sau sub form? de amenin??ri, �mpotriva propriei persone, �mpotriva unei alte persone sau �mpotriva unui grup sau comunit??i, care rezult? sau are o probabilitate ridicat? de a rezulta �n r?nirea, moartea, afectarea psihologic?, afectarea dezvolt?rii sau deprivare.

Violen?a contra femeilor este �orice act de violen?? bazat? pe deosebirea de sex din care rezult? sau este posibil s? rezulte pentru femei traumatisme sau suferin?e fizice, sexuale, sau psihologice, inclusiv amenin??rile cu astfel de acte, constr�ngerea sau lipsirea arbitr? de libertate, s?v�r?ite fie �n via?a public? fie �n via?a privat?� (Declara?ia pentru Eliminarea Violen?ei �mpotriva Femeilor, adoptat? de Adunarea General? ONU �n decembrie l993.)

Conform Platformei de ac?iune de la Beijing adoptat? la a patra Conferin?? Mondial? asupra Problemelor Femeilor din 1995, termenul de �violen?? �mpotriva femeilor� �nseamn? orice act de violen?? fundamentat pe diferen?a de gen, care rezult? sau care poate rezulta �ntr-o v?t?mare sau suferin?? fizic?, sexual? sau psihologic? a femeilor, inclusiv amenin??rile cu asemenea acte, coerci?ia sau privarea arbitrar? de libert??i, indiferent dac? acestea apar �n via?a public? sau privat?. (Na?iunile Unite (Departamentul de Informare Public?), a patra Conferin?? Mondial? asupra problemelor femeilor, Beijing, China, 4-15 septembrie 1995)

Raportul din anul 2006 a Organiza?iei Na?iunilor Unite atrage aten?ia asupra universalit??ii acestui fenomen, nici o ?ar? din lume nefiind imun? la acest fenomen.

Violen?a ?i comportamentele violente sunt probleme majore ale societ??ii cotidiene care afecteaz? toate categoriile de v�rst?, indiferent de v�rsta sau de statutul social ale celor implica?i.

Violen?a �n familie poate s? �mbrace forme diverse, mai mult sau mai pu?in vizibile, precum violen?a fizic?, psihologic?, sexual?, economic? ?i social?. Violen?a (intra) familial? constituie �orice form? de agresiune, abuz sau intimidare, dirijat? �mpotriva unui membru al c?minului familial, unei rude de s�nge sau contra altor persoane din mediul familial� (Correctinal Service Canada, 1988, p 3).

Violen?a (intra) familial?� este �utilizarea constr�ngerii fizice sau emo?ionale asupra unui alt membru al familiei �n scopul impunerii puterii ?i a controlului asupra acestuia, precum ?i ansamblul conflictelor din grupul familial, care au ca efect maltratarea partenerului sau al copilului� (Institutul pentru Cercetarea ?i Prevenirea Criminalit??ii, 2000, p 4).

Violen?a �n cadrul familiei nu include numai violen?a fizic? (omor, v?t?mare, lovire), ci ?i cea sexual? (violul marital), psihologic? (?antaj, denigrare, umilire, izgonire, abandon, izolare), violen?a verbal? (insulta, amenin?are) ?i cea economic? (privarea de mijloace ?i bunuri vitale) � (Institutul pentru Cercetarea ?i Prevenirea Criminalit??ii, 2000) .

SCURT ISTORIC

Violen?a de gen este manifestarea cea mai brutal? a inegalit??ii existente la nivelul societ??ii noastre. Victimele acestui fenomen sunt femeile pentru simplul fapt c? agresorii lor nu le recunosc drepturile minime de libertate, respect ?i capacitate de decizie. �n cadrul celei de-a IV- a Conferin?e Mondiale a Femeilor din 1995, ONU a recunoscut faptul c? violen?a asupra femeilor este un obstacol pentru atingerea egalit??ii, a dezvolt?rii ?i a p?cii ?i c? �ncalc? ?i aduce atingeri drepturilor omului ?i libert??ilor fundamentale. ONU define?te fenomenul ca o manifestare a rela?iilor de putere dintre femei ?i b?rba?i care, a?a cum ne arat? istoria, au fost �ntotdeauna inegale.

CAUZELE VIOLEN?EI

Violen?a �mpotriva femeilor constituie manifestarea unei rela?ii bazate pe for?? dintre b?rba?i ?i femei, care are drept consecin?? dominarea ?i discriminarea femeilor de c?tre b?rba?i ?i �mpiedicarea dezvolt?rii pe deplin a acestora. Prin urmare, aceast? defini?ie include diferite forme de violen?? �mpotriva femeilor ?i ofer? un cadru pentru conceptualizarea violen?ei �n familie. Condi?ii care favorizeaz? apari?ia actelor de violen??:

• Disfunc?ii ?i caren?e educative ale mediului familial
• Deficien?ele mediului educa?ional
• Educa?ia sexual? lacunar?
• Caren?ele socio-economice
• Deficien?ele mediului institu?ional
• Cre?terea gradului de permisivitate social?
• Inciden?a tulbur?rilor psihice

Ce este violen?a �n familie?

Defini?ia pe care o d? legea nr. 217/2003 pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei �n familie este urm?toarea:� Violen?a �n familie reprezint? orice ac?iune fizic? sau verbal? s?v�r?it? cu inten?ie de c?tre un membru de familie �mpotriva altui membru al aceleia?i familii, care provoac? o suferin?? fizic?, psihic?, sexual? sau un prejudiciu material. Constituie, de asemenea, violen?? �n familie �mpiedicarea femeii de a-?i exercita drepturile ?i libert??ile fundamentale. �n sensul legii, prin membru de familie se �n?elege so?ul, ruda apropiat? ?i persoanele care au stabilit rela?ii asem?n?toare acelora dintre so?i sau dintre p?rin?i ?i copil, dovedite pe baza anchetei sociale.�Potrivit documentelor Consiliului Europei (Recomandarea Comitetului de Mini?tri al Consiliului Europei Nr. R (85) cu privire la violen?a �n familie), violen?a �n familie reprezint? �orice act sau omisiune comis? �n interiorul familiei de c?tre unul dintre membrii acesteia ?i care aduce atingere vie?ii, integrit??ii corporale sau psihologice sau libert??ii altui membru al acelei familii ?i vat?m? de manier? grav? dezvoltarea personalit??ii sale�.

Conceptul de �violen?? �n familie� este amplu ?i cuprinde violen?a domestic? (�n?eleas? ca violen?? ce apare �ntre parteneri, fie ei so?i sau concubini), dar ?i violen?a asupra copiilor, b?tr�nilor sau altor rude.

�n ce prive?te violen?a domestic?, potrivit unor organiza?ii guvernamentale care au efectuat studii privind acest fenomen �n Rom�nia, aceasta reprezint? o serie repetat? de comportamente coercitive ?i de atac fizic, sexual ?i psihic pe care o persoan? le manifest? fa?? de partener, �n scopul control?rii ?i domin?rii acestuia, utiliz�nd for?a ?i/sau profit�nd de incapacitatea de ap?rare a victimei, ce apare �n cadrul unei rela?ii de cuplu. Aceasta include ?i abuzurile de tip economic ?i social. Este considerat? violen?? domestic? ?i cea f?ptuit? asupra fostei so?ii/partenere ?i �n rela?iile consensuale.ograme pentru Tineret l

FORME DE VIOLEN??

1. Violen?a fizic? const? �n atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea fizic?

a victimei. Abuzul fizic se manifest? prin comportamente precum cele ce urmeaz?, dar nu se limiteaz? la acestea: lovire cu palma, cu piciorul, cu pumnul, �mbr�ncire, tras de haine, de p?r, zg�riere, plesnire, desfigurare, provocarea de hematoame, contuzii, fracturi, arsuri, b?t?i, izbirea victimei de pere?i sau de mobil?, aruncarea de obiecte ?i folosirea armelor albe sau de foc, imobilizarea, legarea, re?inerea victimei, l?sarea victimei �ntr-un loc periculos. Violen?a fizic? include ?i distrugerea bunurilor care apar?in victimei sau pe care cei doi parteneri le st?p�nesc ?i le utilizeaz? �mpreun?. �n general, victimele violen?ei fizice �n context familial sunt supuse mai multor acte de agresiune �n decursul timpului. Efectele imediate ale violen?ei fizice sunt urm?toarele: v?t?m?ri corporale, provocarea de handicapuri sau chiar a mor?ii victimei.

1. Violen?a psihologic?/psihic? (include violen?a emo?ional? ?i cea verbal?): insulte, jigniri

(referitoare la aspectul fizic, la capacit??ile intelectuale sau la �ndeplinirea responsabilit??ilor pe care le are victima �n cadrul familiei), amenin??ri, intimidare, ?antaj emo?ional, inducerea fricii, presiune continu?, teroare, privare de alimente sau de somn, discreditare �n fa?a celorlal?i. Denumit? ?i �abuz emo?ional�, violen?a psihologic? este folosit? pentru a manipula ?i controla; efectul este cumulativ �n timp, cu consecin?e grave pe termen lung pentru victim?. Literatura de specialitate indic? faptul c? acest tip de violen?? este un factor central �n abuzul intrafamilial.

1. Violen?a sexual?/Abuzul sexual const? �n orice contact sexual nedorit de c?tre partener

sau cu privire la care partenerul nu poate s?-?i exprime consim??m�ntul valabil format. Contactul sexual f?r? consim??m�nt este considerat viol. Acest concept cuprinde violul marital, dac? rela?iile dintre parteneri sunt oficializate, ?i violul �n general, pentru alte tipuri de rela?ii sexuale ob?inute f?r? consim??m�nt prin for??, amenin?are ?i/sau constr�ngere. Formele de sex for?at sau degradare sexual? sunt urm?toarele: (a) continuarea activit??ii sexuale atunci c�nd victima nu este pe deplin con?tient?, nu �?i d? acordul sau �i este team? s? dea un r?spuns negativ; (b) v?t?marea fizic? a victimei �n perioada actului sexual sau v?t?marea organelor sale genitale, inclusiv prin folosirea de obiecte sau arme, intra-vaginal, oral sau anal; (c) obligarea victimei s? �ntre?in? rela?ii sexuale f?r? protec?ie �mpotriva sarcinii sau a bolilor cu transmitere sexual?; (d) criticarea sexualit??ii victimei ?i invocarea de apelative denigratoare sexual la adresa acesteia.

1. Violen?a economic? reprezint? sc?derea resurselor ?i autonomiei victimei prin control

asupra resurselor financiare ?i a accesului acesteia la bani, obiecte personale, hran?, mijloace de transport, telefon ?i alte surse de protec?ie sau �ngrijire de care ar putea beneficia. Violen?a economic? se manifest? prin comportamente precum interdic?ia din partea agresorului ca victima s? se angajeze sau s?-?i p?streze locul de munc?, refuzul agresorului de a da bani victimei pentru necesit??ile de baz? ?i neimplicarea �n nici un fel a victimei �n deciziile legate de administrarea bugetului familiei. Victima este men?inut? �ntr-o stare de dependen?? fa?? de agresor.

1. Violen?a social? reprezint? o form? de violen?? psihologic? pasiv?, care const? �n

controlul victimei, izolarea acesteia de familie sau de prieteni sau monitorizarea activit??ilor acesteia ?i care are drept rezultat �ntreruperea sau insuficien?a rela?iilor sociale, precum ?i restr�ngerea accesului la informa?ie sau asisten??.

Prin urmare, violen?a �mpotriva femeilor cuprinde urm?toarele, f?r? a fi limitat? la acestea:

� Violen?a fizic?, sexual? ?i psihologic? ce are loc �n familie, inclusiv b?t?ile, abuzul sexual

al copiilor de sex feminin �n cadrul casnic, violen?a legat? de zestre, violul marital, mutilarea genital? a femeilor, violen?a extra-marital? ?i violen?a care decurge din exploatare;

� Violen?a fizic?, sexual? ?i psihologic? ce apare �n comunitate, inclusiv violul, abuzul

sexual, h?r?uirea sexual? ?i intimidarea la locul de munc?, �n institu?iile de educa?ie ?i �n alt? parte, traficul cu femei ?i prostitu?ia for?at?;

� Violen?a fizic?, sexual? ?i psihologic? comis? sau trecut? cu vederea de c?tre stat, oriunde

apare aceasta.

(surs?: *Na?iunile Unite (Departamentul de Informare Public?), a patra Conferin?? Mondial? asupra problemelor femeilor, Beijing, China, 4-15 septembrie 1995; Platforma de ac?iune ?i Declara?ia de la Beijing publicat? �n 1996.) e Programe la 03

Discriminarea sexual? ?i violen?a de-a lungul vie?ii unei femei

Faza Prenatal? Copil?ria mic? Copil?ria Adolescen?a Reproductiv? B?tr�ne?e �

Tipul Selec?ia prenatal? �n func?ie de sex, lovituri �n timpul sarcinii, sarcina for?at? (viol �n timpul r?zboiului) Uciderea feti?elor, abuzul emo?ional ?i fizic, accesul diferen?iat la hran? ?i �ngrijire medical? Mutilarea genital?; incestul ?i abuzul sexual; accesul diferen?iat la hran?, �ngrijire medical? ?i educa?ie; prostitu?ie infantil? Violen?a avansurilor sexuale c?tre adolescente, sexul impus de ra?iuni economice, abuzul sexual la locul de munc?, violul, h?r?uirea sexual?, prostituarea for?at? Abuzarea femeilor de c?tre partenerii intimi, violul conjugal, abuzuri ?i crime din cauza zestrei, uciderea partenerei, abuzul psihologic, abuzul sexual la locul de munc?, violul, abuzarea femeilor cu dizabilit??i Abuzarea v?duvelor, abuzarea celor de v�rsta a treia (care afecteaz? �n majoritate femeile) �

(Source: Heise, L. 1994. Violence Against Women: The Hidden Health Burden. World Bank Discussion Paper. Washington. D.C. The World Bank)

CONSECIN?E ?I EFECTE ALE VIOLEN?EI

Violen?a �nportiva femeilor au numeroase efecte negative, grave, at�t pe termen lung c�t ?i pe termen scurt, directe (asupra victimei) ?i indirecte (asupra persoanelor care asist? la actele de violen??).

�n ceea ce prive?te starea de s?n?tate, victima poate suferi o serie de v?t?m?ri corporale, cu grade diferite de gravitate, care pot necesita mai multe sau mai pu?ine �ngrijiri medicale. �n func?ie de gravitatea acestora, ele pot avea urm?ri grave ?i pe termen lung, merg�nd p�n? la infirmit??i, pierderea total? sau par?ial? a capacit??ii de munc? sau moartea victimei.

�n ceea ce prive?te s?n?tatea mintal?, victimele pot suferi, datorit? abuzurilor, o serie de tulbur?ri tranzitorii sau permanente �n sfera emo?ional?, cum ar fi: depresii acute sau cronice, anxietate, fobii, atacuri de panic?, insomnii, co?maruri sau sindrom post-traumatic. �n func?ie de durata ?i natura abuzului, pot surveni tulbur?ri de personalitate ?i de comportament, tulbur?ri alimentare ?i tentative suicidare; de asemenea, pot ap?rea comportamentele de dependen?? (victimele se refugiaz? �n consumul de alcool sau de substan?e tranchilizante).

Via?a profesional? ?i economic? a victimei va fi afectat? de lipsa unui loc de munc? sau de pierderea acestuia, �n urma interdic?iilor partenerului de a se �ncadra �n munc? sau a scenelor de gelozie ale acestuia, f?r? a mai men?iona absen?ele (consecin?a violen?elor fizice care necesit? �ngrijiri medicale).Veniturile insuficiente sau absen?a lor vor crea dependen?? financiar? fa?? de agresor, mai ales �n lipsa resurselor alternative (situa?ia este mai grav? dac? victima are copii minori �n �ngrijire). Victimele care reu?esc s?-?i p?streze locul de munc? �nt�mpin? dificult??i de concentrare ?i performan??, datorit? stresului ?i tracas?rilor la care sunt supuse de c?tre agresori.

Din punct de vedere social victimele sunt izolate treptat ?i, �n cele din urm?, total de familia de origine, grupul de prieteni, colegii de serviciu sau de serviciile de asisten?? social?. Izolarea social? a victimei reprezint? unul dintre cei mai severi factori de e?ec �n �ncercarea acesteia de ie?ire din aceast? dependen??.

Consecin?ele asupr? s?n?t??ii ale abuzului �n copil?rie (Expunerea la experien?e abuzive �n perioada copil?riei: rezultatele studiului Organiza?iei Mondiale a S?n?t??ii desf??urat �n Rom�nia pe popula?ia de studen?i- 2012)

Consecin?e fizice: - Traumatisme abdominale ?i toracice - Traumatisme la nivelul creierului - V�n?t?i - Traumatisme la nivelul sistemului nervos central - Fracturi - Dizabilit??i

Consecin?e psihologice ?i comportamentale: - Abuz de alcool ?i droguri - Afectarea func?ion?rii cognitive - Comportamente delicvente, violente sau implicarea �n comportamente riscante - Depresie ?i anxietate - �nt�rz�ieri �n dezvoltare - Tulbur?ri alimentare ?i de somn - Sentimente de vinov??ie - Hiperactivitate - Rela?ii sociale precare - Performan?? ?colar? sc?zut? - Stim? de sine sc?zut? - Tulburare de stres post-traumatic - Tulbur?ri psihosomatice - Idei ?i comportamente suicidare ?i de automutilare

Alte consecin?e asupra s?n?t??i pe termen lung: - Fibromialgie - Sindromul colonului iritabil - Boli cardiovasculare - Boli ale ficatului - Cancer - Boli pulmonare

Consecin?e asupra s?n?t??ii sexuale ?i reproductive: - Probleme ale aparatului de reproducere - Disfunc?ii sexuale - Infec?ii cu transmitere sexual?, inclusiv HIV/ SIDA - Sarcini nedorite

VIOLEN?A �N FAMILIE

Ea poate s? �mbrace forme diverse, mai mult sau mai pu?in vizibile, precum violen?a fizic?, psihologic?, sexual?, economic? ?i social?. Persoanele violente manifest? o serie de comportamente agresive repetitive (rareori violen?a se manifest? printr-un singur incident), �n forma unor combina?ii de acte coercitive ?i de atac, de mai multe tipuri.

Violen?a �n familie are caracteristici care o fac diferit? de alte tipuri de violen?e ap?rute incidental sau �n alte contexte ?i o dinamic? sau ciclu de manifestare aparte bazate pe tipul de rela?ie care exist? �ntre victim? ?i agresor.

Este un fenomen grav, o problem? comunitar?, social? ?i de s?n?tate public? ce afecteaz? �n principal femeile (95% din totalul victimelor violen?ei �n familie sunt femei). La nivel mondial, �ntre 40% ?i 70% dintre femeile ucise sunt victime ale violen?ei �n familie. ( Ghid de informa?ii ?i bune practici �n domeniul egalit??ii de ?anse �ntre femei ?i b?rba?i, pag.51, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004. Family Violence Professional Education Taskforce, 1991)

Ca form? de comportament, violen?a �n familie are:

a) caracter instrumental (agresorul controleaz? victima, iar comportamentele devin func?ionale ?i persist? dac? au rezultatul scontat);

b) caracter inten?ional (se produce cu inten?ia de control ?i dominare, de men?inere a puterii, inten?ie pe care f?ptuitorul nu o recunoa?te, dar care poate fi identificat? prin rezultatele pe care le produce);

c) caracter dob�ndit (violen?a nu este �nn?scut?, ci �nv??at? prin imita?ie).

Speciali?tii au identificat un ciclu al violen?ei �n familie:

a) faza de acumulare a tensiunilor, timp �n care victima ac?ioneaz? cu precau?ie ?i �ncearc? strategii pentru a evita un incident violent;

b) faza acut?, momentul �n care agresorul ac?ioneaz?, desf??urat? pe parcursul unei perioade cuprinse �ntre dou? ?i dou?zeci ?i patru de ore (uneori chiar pe parcursul unei s?pt?m�ni sau mai mult);

c) faza de relaxare, o perioad? de calm, �n care agresorul manifest? bl�nde?e ?i dragoste fa?? de victim?. Aceast? faz? reprezint? doar un armisti?iu vag �n cadrul unui r?zboi al amenin??rilor ?i loviturilor.Ciclurile se desf??oar? �n spiral?: fazele tensionate devin din ce �n ce mai lungi, violen?ele devin din ce �n ce mai amenin??toare, iar fazele bl�nde devin mai scurte sau dispar cu totul;

IMPACTUL ECONOMIC ?I SOCIAL AL VIOLEN?EI �MPOTRIVA FEMEILOR

Violen?a �mpotriva femeilor �ngreuneaz? sistemele de �ngrijire medical?: studii din Nicaragua, SUA ?i Zimbabwe indic? faptul c? femeile care au fost victimele unor abuzuri fizice sau sexuale apeleaz? la servicii medicale mai des dec�t cele care nu au trecut printr-o experien?? de acest gen.

Violen?a �mpotriva femeilor reprezint? un factor care influen?eaz? negativ for?a de munc? productiv?: un studiu la nivel na?ional realizat �n Canada despre violen?a �mpotriva femeilor, indic? faptul c? 30% dintre femeile care sunt b?tute de c?tre so?ii lor au fost nevoite s? renun?e la activit??ile obi?nuite din cauza abuzului iar 50% dintre femei au fost nevoite s?-?i ia concediu medical din cauza leziunilor.

Violen?a �mpotriva femeilor are drept consecin?? costuri foarte mari la nivel de cheltuieli na?ionale pentru �ngrijiri medicale, ac?iuni �n justi?ie ?i ac?iuni ale poli?iei precum ?i pierderi �n domeniul realiz?rilor educa?ionale ?i �n cel al productivit??ii. �n SUA, violen?ele din partea partenerului intim sunt estimate la un cost de 12,6 miliarde $ pe an. Un studiu din India arat? c? fiecare act de violen?? face ca femeile s? piard? �n jur de 7 zile de lucru. Un studiu f?cut asupra femeilor victime ale abuzurilor din Managua ?i Nicaragua arat? c? astfel de femei c�?tig? cu 46% mai pu?in dec�t femeile care nu au trecut printr-o experien?? similar?, chiar ?i dup? analizarea altor factori care ar putea influen?a c�?tigurile.

SCOPUL CAMPANIEI

• Con?tientizarea popula?iei privind violen?a asupra femeilor pentru:
  • prevenirea ?i stoparea acestui fenomen
  • �mbun?t??irea calit??ii vie?ii femeilor, �n mod special, c�t ?i a intregii societ??i prin diverse ac?iuni de informare, educare, consiliere, interven?ie, schimbare ?i participare activ?

OBIECTIVELE CAMPANIEI

• Transmiterea c?tre popula?ie a unui mesaj care afirm? c? violen?a �mpotriva femeii (�n cadrul familial sau �n rela?ia de cuplu) este un comportament indezirabil, anomic ?i deviant
• Informarea tinerilor cu privire la efectele negative (pe termen mediu ?i lung) ale violen?ei asupra femeii

• Informarea tinerilor ?i femeilor cu privire la institu?iile ?i organiza?iile care ofer? servicii ?i consultan?? pe probleme de violen?? �mpotriva femeii
• Promovarea unei legisla?ii ?i a unor practici legislative adecvate care s? ofere protec?ie victimelor violen?ei �n familie, abuzului sexual ?i traficului
• Con?tientizarea societ??ii asupra subiectului drepturilor omului, violen?ei in familie ?i politicilor democratice
• Educarea intregii societ??i prin promovarea unor politici afirmative ?i nondiscriminatorii pentru cre?terea calit??ii vie?ii femeii din Rom�nia

• Implicarea activ? a tinerilor �n ac?iunile derulate, �n vederea prevenirii ?i combaterii fenomenului.

Sloganul campaniei: SPUNE NU VIOLEN?EI �MPOTRIVA FEMEILOR!

DATE STATISTICE

�n lume:

� cel pu?in una din trei femei a fost b?tut?, for?at? s? fac? sex sau abuzat? pe perioada vie?ii, conform unei cercet?ri bazate pe 50 de sondaje din �ntreaga lume

� o cincime din femei declar? c? au fost abuzate sexual �nainte de v�rsta de 15 ani

� anual 500.000 de femei mor ca urmare a sarcinii sau a na?terii � un num?r care a variat prea pu?in �n ultimii 20 de ani

� violen?a �mpotriva femeii omoar? mai multe femei dec�t accidentele rutiere ?i malaria �mpreun?, conform estim?rilor B?ncii Mondiale

� aproape 70% dintre victime au fost ucise chiar de c?tre partenerii lor de via??, arat? Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii

� procentul femeilor din ??rile �n curs de dezvoltare care sunt victime ale violen?ei �n timpul sarcinii variaz? �ntre 4% ?i 20%, conform European Journal of Public Health

� �n 48 de sondaje realizate de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii �n �ntreaga lume, �ntre 10% ?i 69% dintre femei au raportat c? au fost abuzate fizic de partenerul intim la un moment dat �n via??

� violul sistematic, folosit ca arm? de r?zboi, a marcat milioane de femei ?i adolescente ?i le-a l?sat infectate cu HIV/SIDA

� cel pu?in 60 de milioane de fete �lipsesc� din popula?ia mai multor ??ri ca rezultat al avortului selectiv sau al neglijen?ei

� cel pu?in 130 de milioane de femei au fost supuse mutil?rii genitale; alte 3 milioane sunt expuse �n fiecare an riscului de a fi victimele acestei practici degradante ?i periculoase

� crimele �pentru onoare� iau via?a a mii de femei �n fiecare an, �n special �n vestul Asiei, nordul Africii ?i �n unele p?r?i din sudul Asiei

�n Rom�nia

� una din trei femei a declarat c? a fost abuzat? fizic sau verbal de c?tre partenerul de via??, conform Studiului S?n?t??ii Reproducerii 2004

� �n primele cinci luni ale anului 2008 au avut loc cu 21,3% mai multe violuri urmate de moartea victimei fa?? de perioada similar? a anului 2007, peste 50% dintre acestea �n mediul rural, conform datelor Poli?iei Rom�ne

� violen?a �n familie este preponderent �ndreptat? �mpotriva femeilor: �n 2006 dintr-un total de 9372 de victime, 5160 au fost femei, iar �n 2007 dintr-un total de 8787 de victime, 5794 au fost femei, conform datelor ANPF

� 69 de femei au murit din cauza violen?ei �n familie numai �n 2006 ?i 69 �n 2007, tendin?a fiind �n cre?tere, conform datelor ANPF

� numai �n Bucure?ti �n perioada 2006-2007 au fost �nregistrate 968 de cazuri de violen?? �mpotriva femeii �n familie, 10 decese ca urmare a violen?ei ?i 47 de violuri �n strad?, conform datelor Direc?iei Generale de Poli?ie a Municipiului Bucure?ti

� o cercetare la nivel na?ional lansat? �n 2003 de Centrul Parteneriat pentru Egalitate ar?ta c?: 827.000 de femei au suportat �n mod frecvent violen?? �n familie sub diferite forme, 739.000 de femei au fost insultate, amenin?ate sau umilite, mai mult de 320 de femei au fost abuzate fizic ?i un num?r similar au suferit abuzuri care au dus la restr�ngerea for?at? a rela?iilor sociale, peste 70.000 de femei au fost abuzate sub forme multiple, inclusiv sexual.

La un an de la intrarea �n vigoare a Legii 25 din 2012 (Legea 217 din 2003 revizuit?) privind prevenirea ?i combaterea violen?ei �n familie a fost lansat de c?tre Asocia?ia Transcena un studiu la nivel na?ional care urm?re?te num?rul ordinelor de protec?ie date de judec?tori la cererea victimelor.

Conform statisticilor, cele mai multe ordine de protec?ie pentru violen?? domestic? au fost date �n jude?ele Bac?u, Prahova, Bucure?ti, Vaslui, Ia?i, Neam?, Constan?a, Arge?, Cluj, Suceava ?i Sibiu.

In perioada 12 - 21 iulie 2013, a fost realizat de c?tre INSCOP Research un sondaj �Barometrul de opinie public? � Adev?rul despre Rom�nia� - Cum percep rom�nii fenomenul violen?ei �n familie. Sondajul a fost realizat pe un e?antion de 1050 persoane ?i este reprezentativ pentru popula?ia Rom�niei de peste 18 ani. 43,5% dintre rom�ni declar? c? �de la �nceputul acestui an (2013), au auzit printre cuno?tin?e sau �n zona �n care locuiesc de situa?ii de violen?? �n familie�. 44,5% nu au auzit de astfel de cazuri �n proximitatea lor anul acesta, �n timp ce 12% au ales s? nu r?spund?. �ntrebarea este un indicator victimologic tipic, iar faptul c? peste 40% dintre rom�ni au auzit de cazuri de violen?? �n familie �n interiorul re?elelor sociale proprii demonstreaz? o prezen?? semnificativ? a fenomenului.

Din datele statistice ale Asocia?iei Necuvinte, de la IGPR �n anul 2013 au fost �nregistrate 23.090 de cazuri de violen?? domestic? �n tar?.

�n anul 2014, la nivel na?ional, au fost sesizate 28.204 infrac?iuni de violen??, potrivit Poli?iei Rom�ne.�Num?rul total al victimelor a fost de 28.796, din care doar 4.414 sunt b?rba?i, restul fiind femei. 28.362 de persoane au fost reclamate c? ar fi comis infrac?iuni privind violen?a �n familie (so?/so?ie, concubin/concubin?, p?rinte/tutore, fiu/fiic?, sau alte grade de rudenie).�Dintre ace?tia 24.202 sunt b?rba?i, 3.979 femei ?i 181 minori (�n momentul comiterii faptelor penale).

REZULTATELE STUDIILOR ASUPRA VIOLEN?EI

�MPOTRIVA FEMEILOR

Chiar dac? cifrele ob?inute pe cale statistic?, prin studii epidemiologice sau prin sondaj nu ofer? dec�t o fiabilitate limitat?, ele ne ajut? cu siguran?? s? ne form?m o idee precis? asupra amplorii problemei.

�n diverse ??ri, exist? nenum?rate studii ?i sondaje ce prezint? rezultate variate. Cifrele de care dispune OMS �n ceea ce prive?te consecin?ele non mortale ale violen?ei �n cadrul familiei provin �n mare parte din anchete ?i studii speciale efectuate pe diferite grupe popula?ionale.

De exemplu, �n anchetele na?ionale, procentajul de femei care au semnalat agresiuni fizice exercitate de partenerul intim variaz? de la 10% �n Paraguay ?i Filipine, la 22,1% �n SUA, la 29% �n Canada ?i 34,4% �n Egipt. Propor?ia de femei din diverse sate ?i ora?e din lume care au declarat c? au fost victime ale agresiunii sexuale (cuprinz�nd ?i tentativele de agresiune) variaz? de la 15,3% �n Toronto (Canada) la 21,7% �n Leon (Nicaragua) la 23% �n Londra (Anglia), ?i 25% �n Zimbabwe. Printre adolescen?ii din licee, procentajul de copii (b?ie?i) care au declarat c? au fost b?tu?i �n anii preceden?i variaz? de la 22% �n Suedia, la 44% �n SUA la 76% �n Ierusalim.

Aceste date statistice corespund �n mare parte declara?iilor persoanelor respective. Este dificil astfel �n aceste grupe popula?ionale de cunoscut dac? aceste date sub- sau supra- estimeaz? amploarea real? a agresiunilor fizice ?i sexuale. Este sigur c? �n ??rile unde cultura respectiv? consider? violen?a o "problem? privat?", sau care determin? acceptarea violen?ei ca pe o problem? "natural?", consecin?ele non - mortale ale acesteia sunt probabil declarate doar par?ial. Victimele ezit? s? vorbeasc? despre incidentele violente nu doar dintr-un sentiment de ru?ine ci ?i din cauza tabu-urilor, din cauza fricii. �n anumite ??ri, victima risc? pedeapsa cu moartea doar dac? a admis c? a fost supus? la anumite tipuri de violen?? cum ar fi violul, iar �n anumite culturi, prezervarea onorii familiale e suficient? �n justificarea uciderii femeilor care au fost violate ("crimele �n numele onorii").

�n Elve?ia, rezultatele unui sondaj (un e?antion reprezentativ de 1500 femei care tr?iau �n cuplu �n momentul sau �n perioada dinaintea sondajului) au dat urm?toarele rezultate: �n cursul existen?ei lor, 20,7% dintre femeile interogate au suferit de violen?e fizice ?i/sau sexuale din partea partenerului lor. �n jum?tate din cazuri, violen?a suferit? era una fizic? sau acompaniat? de violen?e sexuale. Actele de violen?? cele mai frecvente au fost: �mpingerile, bruscarea, zg�l?�irea, p?lmuirea. Dac? se include ?i violen?a psihic?, aproximativ 40% dintre femeile interogate au suferit astfel de violen?e. �n 87% din cazuri, violen?a fizic? s-a acompaniat de violen?a psihologic?. Invers, violen?a psihologic? nu s-a acompaniat de violen?a fizic? dec�t �n 17% din cazuri. Formele de violen?? psihologic? cele mai frecvente au fost �njur?turile ?i insultele.

Studii comparabile efectuate �n alte ??ri (Olanda, Canada, SUA) au dat rezultate merg�nd p�n? la dublul cifrelor prezentate �n Elve?ia. Cercet?torii presupun c? cifrele reale pot fi cu mult mai ridicate dec�t cele prezentate.

Alte tipuri de violen?e ca violen?a suferit? �n timpul copil?riei, maltratarea copiilor, violen?a �ntre fra?i,etc. au fost studiate.

Un studiu realizat �n Germania furnizeaz? cifre foarte detaliate asupra violen?ei suferite �n timpul copil?riei. Extr?g�nd c�teva rezultate, putem spune c? trei sferturi din persoanele ce tr?iesc �n societatea german? au fost supuse unor pedepse corporale din partea p?rin?ilor. Pentru 38% dintre femeile ?i b?rba?ii interoga?i, aceste pedepse au fost mai mult frecvente dec�t rare. Au rezultat c? 9,9% dintre persoane au suferit de rele tratamente fizice din partea p?rin?ilor. Violen?a sexual? intrafamilial? �n copil?rie a fost de 2,6% printre fete ?i 0,9% printre b?ie?i. Alte studii au avansat rezultate unde cifrele sunt superioare: de la 4% la 18% �n func?ie de defini?ia violen?ei suferite, exploat?rii.

Contrar violen?ei parentale, violen?a �ntre fra?i ?i surori este practic nestudiat?. Ea este evocat? �n studii asupra episoadelor de violen?? fizic? �ntre membrii unei familii: 5% din episoadele de violen?? �n interiorul familiei se deruleaz? �ntre fra?i ?i surori, iar cazul cel mai frecvent este cel al fratelui care agreseaz? sora; 2,2% dintre fete sufer? de agresiuni sexuale din partea unui frate ?i 0,3% din partea unei surori.

Privind violen?a asupra persoanelor v�rstnice �n mediul familial cifrele din literatur? variaz? �ntre 1,5% ?i 4%. ?in�nd cont de starea lor de dependen?? ?i de vulnerabilitatea lor particular?, este dificil a determina persoanele �n v�rst? s? vorbeasc? despre violen??.

FRA � Agen?ia pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene a dat publicit??ii �n martie 2014�rezultatele celui mai cuprinz?tor studiu din lume realizat p�n? �n prezent cu privire la violen?a �mpotriva femeilor, ar?t�nd amploarea abuzurilor suferite de femei acas?, la serviciu, �n public ?i online. Studiu se bazeaz? pe interviuri cu 42.000 de femei, 1500 �n fiecare ?ar?, inclusiv Rom�nia. �n cadrul anchetei, femeile au fost �ntrebate despre experien?ele de violen?? fizic?, sexual? ?i psihologic? pe care le-au tr?it, inclusiv incidente de violen?? �n cuplu (�violen?? domestic?�), despre urm?rirea �n scopul h?r?uirii ?i h?r?uirea sexual?, precum ?i despre rolul jucat de noile tehnologii �n experien?ele de abuz pe care le-au tr?it femeile. De asemenea, s-au pus �ntreb?ri despre experien?ele de violen?? tr?ite �n copil?rie. �n urma anchetei reiese o imagine de abuz extins care afecteaz? vie?ile multor femei, dar care este, �n mod sistematic, insuficient raportat autorit??ilor. De exemplu, una din�10 femei a suferit o form? de violen?? sexual? �ncep�nd cu v�rsta de 15�ani, iar una din�20 a fost violat?. Mai mult de una din cinci femei a fost supus? violen?ei fizice ?i/sau sexuale de c?tre partenerul de via?? actual sau anterior ?i mai mult de una din�10 femei declar? c? a fost supus? unei forme de violen?? sexual? de c?tre un adult, �nainte de a �mplini 15�ani. Cu toate acestea, trebuie men?ionat c? numai 14�% dintre femei au raportat poli?iei cel mai grav incident de violen?? �n cuplu ?i numai 13�% au raportat poli?iei cel mai grav incident de violen?? provocat de altcineva dec�t partenerul de via??.

Conform studiului, cele mai multe femei care recunosc c? sunt afectate de violen?? fizic? ?i sexual? sunt �n ??ri ca Finlanda, Danemarca ?i Letonia.

Rom�nia se afl? �n e?antionul al doilea: 30% dintre femei spun c? au fost afectate de violen?a fizic? sau sexual? la un moment dat �n via?? dup? v�rsta de 15 ani, �ncadr�ndu-se �n media la nivel european: 24% dintre femeile din Rom�nia au suferit violen?? din partea partenerului, iar 14% dintre femeile din Rom�nia au suferit violen?? din partea unei alte persoane dec�t partenerul. Legat de experien?a de violen?? �n copil?rie, un procent de 24% dintre femeile din Rom�nia spun c? au fost supuse la violen?? fizic? sau sexual? de c?tre un adult �nainte de v�rsta de 15 ani. Violen?a psihologic? afecteaz? �ntre 30 ?i 39% dintre femei. 6% dintre femei au suferit violen?? sexual? din partea partenerului sau a unei alte persoane, �n 97% dintre cazurile de violen?? sexual? agresorul fiind b?rbat.

Dac? �n medie �n Europa 55% dintre femei au tr?it o form? de h?r?uire sexual?, �n Rom�nia doar 11% dintre respondente au recunoscut c? au suferit h?r?uire sexual?. �n ce prive?te h?r?uirea (stalking) adesea asociat? de separarea de partener, media la nivel european este 18%, �n timp ce �n Rom�nia 8% dintre respondente au afirmat c? ar fi fost supuse la acest tratament. Rezultatele studiului arat? c? tocmai aceast? �ncredere lipse?te femeilor din Rom�nia.� 77% dintre femeile din Rom�nia cred ca violen?a �mpotriva femeilor este r?sp�ndit? ?i foarte r?sp�ndit?. 28% dintre femei cunosc victime ale violen?ei �n cercul de rude ?i prieteni. Cu toate acestea, doar 47% dintre femei ?tiu de existen?a unei legi care protejeaz? femeile �mpotriva violen?ei domestice in Rom�nia. 74% dintre femei nu cuno?teau niciun serviciu de suport specializat. Doar 17% dintre respondente au afirmat c? au apelat la poli?ie �n urma celui mai sever incident de violen?? suferit vreodat? ?i doar 1% la serviciile sociale, �n timp ce media de adresare c?tre poli?ie si servicii de suport la nivel european este de 33%.

Proiecte implementate:

�n perioada mai 2013 � martie 2014, A.L.E.G. a implementat proiectul �Educa?ie pentru combaterea violen?ei de gen prin teatru ?i metode de ac?iune�. Obiectivul principal al proiectului a fost prevenirea violen?ei de gen �n r�ndul tinerilor folosind metode de ac?iune, teatru ?i educa?ia de la egal la egal.

�n perioada ianuarie 2013- decembrie 2014 a fost implementat proiectul �LOG IN- Laboratoare privind violen?a de gen �n noile medii de comunicare�. Proiectul a urm?rit prevenirea ?i combaterea violen?ei de gen prin promovarea unor comportamente responsabile �n r�ndul adolescen?ilor �n utilizarea re?elelor sociale ?i internetului.

�n perioada mai 2014-mai 2015, A.L.E.G. implementeaz? proiectul �Rupem t?cerea despre violen?a sexual?: �nt?rirea capacit??ii ONG-urilor de a integra violen?a sexual? pe agenda public?� ce urm?re?te cre?terea dialogului tematic �n cadrul re?elei de ONG-uri pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei �mpotriva femeilor, diseminarea de bune practici, consolidarea capacit??ii interne de advocacy ?i extinderea re?elei. Rezultate: 7 consult?ri tematice, 10 ONG-uri cu abilit??i �mbun?t??ite de advocacy, 10 profesioni?ti ONG cu abilit??i �mbun?t??ite de lucru, un centru de resurse online, un seminar public prin care vor fi influen?a?i minim 25 de factori de decizie de la nivel na?ional ?i 5 evenimente locale ce vor implica 25 de factori de decizie locali ?i 250 de persoane �n special din grupuri vulnerabile.

LEGISLA?IE

Comunitatea interna?ional? a luat o atitudine clar? �n fa?a acestui stigmat social. �n acest sens, putem men?iona urm?toarele hot?r�ri:

� Conven?ia referitoare la eliminarea tuturor formelor de discriminare �mpotriva femeii din 1979;

� Declara?ia Na?iunilor Unite referitoare la eliminarea violen?ei asupra femeii, proclamat? �n decembrie 1993 de c?tre Adunarea General?;

� Rezolu?iile din cadrul ultimului Summit Interna?ional al Femeilor organizat la Beijing �n septembrie 1995;

� Rezolu?ia WHA49.25 a Adun?rii Mondiale a S?n?t??ii ce declar? violen?a o problem? prioritar? pentru s?n?tatea public?, proclamat? �n 1996 de Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii;

� Raportul Parlamentului european din iulie 1997;

� Rezolu?ia Comisiei pentru Drepturile Omului a na?iunilor Unite din 1997;

� Declararea anului 1999 ca Anul european de Lupt? �mpotriva Violen?ei de Gen.

� �n anul 2004, s-a adoptat Decizia nr. 803/2004/CE a Parlamentului european, prin care se aprob? Programul comunitar de ac?iune (2004-2008) pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei asupra minorilor, tinerilor ?i femeilor, precum ?i protejarea victimelor ?i grupurilor �n situa?ii de risc (programul Daphne II), �n care se stabile?te pozi?ia ?i strategia adoptat? de cet??enii Uniunii �n ceea ce prive?te aceast? problem?.

� �n data de 2 octombrie 2012 �n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene-C 296 E a ap?rut �Noul cadru al politicii UE de combatere a violen?ei �mpotriva femeilor- Rezolu?ia Parlamentului European din 5 aprilie 2011�, referitoare la priorit??ile ?i structura unui nou cadru al politicii UE de combaterea violen?ei �mpotriva femeilor. (2010/2209(INI)). http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2012:296E:FULL:RO:PDF

Puterile publice nu pot fi str?ine acestui fenomen �ntruc�t, violen?a de gen constituie unul dintre cele mai flagrante atacuri aduse drepturilor fundamentale, adic? libert??ii, egalit??ii, vie?ii, siguran?ei ?i nediscrimin?rii.

� La 27 iunie 2014, Rom�nia a semnat �Conven?ia Consiliului Europei privind prevenirea ?i combaterea violen?ei �mpotriva femeii ?i a violen?ei domestice�.

� La data de 22 mai 2013, Parlamentul European a votat un memo al Comisiei Europene prin care sunt propuse o serie de m?suri menite s? stabileasc? cadrul legal al drepturilor ?i protec?ia victimelor violen?ei domestice �n Uniunea European?.�Conform noii reglement?ri, victimele violen?ei domestice vor putea folosi ordinul de restric?ie�ob?inut �n ?ara lor, oriunde �n interiorul UE, av�nd asigurat? protec?ia.

La nivel na?ional reglement?rile �n domeniu sunt urm?toarele:

� Legea 217 din 22 mai 2003 pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei �n familie

� Hot?r�rea de Guvern 1624 din 23 decembrie 2003 privind organizarea ?i func?ionarea Agen?iei Na?ionale pentru Protec?ia Familiei

� Hot?r�rea de Guvern 686 din 12 iulie 2005 pentru aprobarea Strategiei na?ionale �n domeniul prevenirii ?i combaterii fenomenului violen?ei �n familie

� Hot?r�rea de Guvern 197 din 9 februarie 2006 privind aprobarea programelor de interes na?ional �n domeniul protec?iei drepturilor persoanelor cu handicap, precum ?i �n domeniul asisten?ei sociale a persoanelor v�rstnice, persoanelor f?r? ad?post ?i persoanelor victime ale violen?ei �n familie ?i a finan??rii acestor programe, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare

� Ordinul ministrului muncii, familiei ?i protec?iei sociale 383/2004 privind aprobarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale din domeniul protec?iei victimelor violen?ei �n familie

� Ordinul 384 din 12 iulie 2004 pentru aprobarea Procedurii de conlucrare �n prevenirea ?i monitorizarea cazurilor de violen?? �n familie

� Ordinul 385 din 21 iulie 2004 privind aprobarea Instruc?iunilor de organizare ?i func?ionare a unit??ilor pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei �n familie

� Legea 396 din 30 octombrie 2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei

Alte instrumente legislative na?ionale cu referire la prevenirea ?i combaterea violen?ei �n familie:

� Legea 211 din 27 mai 2004 privind unele m?suri pentru asigurarea protec?iei victimelor infrac?iunilor

� Legea nr.192/2006 privind medierea ?i organizarea profesiei de mediator

� Legea 682/2002 privind protec?ia martorilor

� Legea 416/2001 privind venitul minim garantat

� Legea 47/2006 privind sistemul na?ional de asisten?? social?

� Ordonan?a 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare

� Legea nr. 497 din 28/12/2006 pentru consacrarea zilei de 5 iunie ca Ziua �mpotriva violen?ei asupra copilului �n Rom�nia

� Legii 25 din 2012 (Legea 217 din 2003 revizuit?) privind prevenirea ?i combaterea violen?ei �n familie

� HG 1156 /2012 privind aprobarea Strategiei na?ionale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 ?i a Planului opera?ional pentru implementarea Strategiei na?ionale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017

CONCLUZII

Impactul informa?iilor eronate risc? s? fie mult mai negativ dec�t lipsa de informa?ii c?ci un nivel al prevalen?ei inferior realit??ii poate fi utilizat pentru a contesta importan?a fenomenului violen?ei. Este deci important ca un studiu asupra violen?ei �n familie s? fie condus dup? o metodologie solid? pentru a reduce erorile la maximum posibil.

�ntr-o abordare a s?n?t??ii publice, pentru tratarea ?i rezolvarea problemei violen?ei este necesar? parcurgerea succesiv? a urm?toarelor patru etape cheie:

1. Descoperirea ?i cunoa?terea tuturor aspectelor de baz? ale: violen?ei printr-o colectare sistematic? de date (amploarea, caracteristicile ?i consecin?ele violen?ei la scar? local?, na?ional? ?i interna?ional?).

2. Realizarea unor studii, anchete clinice ?i epidemiologice pentru determinarea cauzelor, corela?iilor, factorilor de risc, factorilor favorizan?i ai violen?ei, precum ?i a factorilor asupra c?rora se poate interveni, influen?�nd de manier? pozitiv? fenomenul.

3. Conceperea unor mijloace de prevenire a violen?ei utiliz�nd informa?iile furnizate de studiile efectuate ?i aplicarea lor acord�nd o aten?ie important? evalu?rii interven?iilor.
4. Punerea �n practic? �n diverse cadre a interven?iilor care sunt promi??toare, difuzarea pe larg a informa?iilor precum ?i calcularea rentabilit??ii programelor respective.

Concluzii:

• Este important ca rezultatele cercet?rilor s? serveasc? elabor?rii de ac?iuni menite a solu?iona problema. Costul considerabil al violen?ei domestice at�t pe plan personal, social ?i sanitar oblig? moral at�t cercet?torii c�t ?i participan?ii s? utilizeze rezultatele ob?inute �n practic?. Comunit??ile studiate trebuie rapid informate de rezultatele ob?inute.
• �n m?sura posibilului rezultatele trebuie utilizate pentru activit??i de sensibilizare ?i elaborare de politici, de interven?ii, ca de exemplu campania interna?ional? "16 zile de mobilizare �mpotriva violen?ei cu motiva?ie sexist?" (25 noiembrie - 10 decembrie), care face parte din campania mondial? pentru drepturile femeilor lansat? �n America �n 1991 de Center for Women's Global Leadership.
• Cercet?torul trebuie s? se asigure c? rezultatele muncii lui sunt corect interpretate de public ?i de media. Dac? anumite subgrupuri sunt expuse mai mult dec�t altele, c�nd prezint? rezultatele, cercet?torul nu trebuie s? vehiculeze eventuale stereotipii negative asupra anumitor grupuri etnice sau sociale ?i s? se asigure c? nici o comunitate sau nici o persoan? nu poate fi identificat?.
• O strategie const? �n a sublinia c? violen?a �mpotriva femeilor exist? �n toate comunit??ile ?i grupurile socio-economice. O alt? strategie este de a insista asupra similitudinilor dintre diferite subgrupuri ?i a ar?ta cum anumite forme particulare de inegalitate pot fi surs? de diferen?e .
• Cum �n diverse studii s-a semnalat c? �n categoriile socio-economice defavorizate nivelele de violen?? fizic? sunt mai ridicate, este important a utiliza rezultatele ob?inute de acest gen pentru a preconiza amelior?ri ?i nu pentru a umili �n plus grupurile respective.
• Strategia Na?ional? de Prevenire ?i Combatere a Violen?ei �n Familie pentru perioada 2013 � 2018 ?i Planul de ac?iune pentru implementarea Strategiei Na?ionale de Prevenire ?i Combatere a Violen?ei �n Familie pentru perioada 2013 � 2017 stabilesc un set de m?suri destinate s? reduc? sau s? contribuie la diminuarea actelor de violen?? �n familie, s? atenueze sentimentul de insecuritate al victimei precum ?i s? reduc? riscul recidivei ?i facilitarea unui reintegr?ri sociale a persoanelor care au comis infrac?iuni de violen?? �n familie. Prezenta strategie vizeaz? prevenirea ?i combaterea violen?ei �n familie, care �n mod curent afecteaz? via?a de familie ?i comunitatea.

Ac?iuni prioritare:

� Ratificarea Conven?iei de la Istanbul ?i armonizarea legisla?iei din Rom�nia cu prevederile conven?iei pentru a asigura prevenire, protec?ie ?i servicii specializate pentru toate formele de violen?? �mpotriva femeilor, inclusiva violen?ei sexuale asupra femeilor.
� �nfiin?area unor centre de criz? pentru situa?ii de viol, care s? func?ioneze ca servicii integrate, conform Articolului 25 din Conven?ia de la Istanbul. �n aceste centre victimele s? beneficieze de asisten?? medical?, de asisten?? psihologic? ?i de recoltarea probelor medico-legale, de informare ?i consiliere juridic? �ntr-o singur? unitate, unitate care s? func?ioneze la nivelul spitalelor. �nfiin?area unor astfel de centre ar reduce din eforturile financiare ?i psihologice ale victimei ?i ar evita victimizarea secundar?. �n momentul de fa??, o victim? e nevoit? s? suporte cheltuieli din propriul buzunar iar �n circuitul institu?ional e nevoit? s? relateze �n mod repetat ceea ce i s-a �nt�mplat, unui num?r de p�n? la 9 persoane diferite. S? rupem t?cerea despre violen?a sexual? �nseamn? ?i s? oferim asisten?? victimelor.

� Introducerea unor m?suri de protec?ie cum ar fi ordinul de protec?ie sau de restric?ie pentru toate formele de violen?? �mpotriva femeilor, inclusive pentru cazuri de violen?? sexual? conform Articolului 53 din Conven?ia de la Istanbul;

� Furnizarea de servicii de asisten?? s? nu fie condi?ionat? de depunerea unei pl�ngeri penale, conform Directivei 2012/29/UE privind victimele unor infrac?iuni.

� Introducerea de protocoale de lucru pentru cazurile de violen?? sexual? �n cadrul institu?iilor care interac?ioneaz? cu victimele (ex. poli?ie) care s? prevad? �n mod expres evitarea atitudinilor ?i ac?iunilor care conduc la victimizare secundar? (ex. blamarea victimei, expunerea victimei la noi contacte cu agresorul etc.) ?i etniticizarea violen?ei;

� Formarea adecvat? a speciali?tilor care interac?ioneaz? cu victimele astfel �nc�t interven?ia de orice natur? � a organelor de ancheta penal?, a medicilor ori asistentilor sociali s? fie centrat? pe nevoile ?i drepturile victimelor, indiferent de apartenen?a etnic?, religioas?, orientare sexual? sau de statutul economico-social al acestora, pe prevenirea revictimiz?rii ?i pe protejarea victimelor de fapte de violen?? ulterioar?.

� Ac?iuni de prevenire care s? vizeze inclusiv b?ie?ii ?i b?rba?ii, integrate �n educa?ia de mas?. Violen?a sexual? nu se poate evita prin limit?ri adresate fetelor ?i femeilor (cum s? nu se �mbrace, pe unde s? nu circule etc.). Felul �n care este perceput? masculinitatea �n cultura noastr? ofer? adesea justific?ri actelor de agresiune. Este nevoie de campanii de constientizare pe termen lung, dar ?i de educa?ie �n ?coli privind violenta sexual? � forme de manifestare, grupuri vulnerabile, educa?ie pentru rela?ii bazate pe egalitate ?i consim??m�nt.
� M?suri de prevenire secundar? ?i ter?iar? a violentei sexuale � inclusiv m?suri speciale pentru a �mpiedica infractorii sexuali de a recidiva ( Art. 16 Conven?ia de la Istanbul).