________________________________________________________________________________

Consumul de alcool în lume

Prevenirea consecin?elor consumului d?un?tor de alcool reprezint? una dintre ariile de prioritate ale s?n?t??ii publice. Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii (OMS) a introdus alcoolul ca prioritate a agendei de s?n?tate public? înc? din anul 1980, în Programul S?n?tate pentru To?i, în timp ce prima strategie de prevenire a efectelor consumului d?un?tor de alcool a fost lansat? de Uniunea European? (UE) în anul 2006.

În Europa, alcoolul reprezint? al treilea factor de risc pentru boal? ?i moarte prematur?, dup? fumat ?i hipertensiunea arterial?. (WHO, 2012, p.1)

Conform OMS, consumul anual de alcool este de 6,3 litri alcool pur per persoan? în vârst? de 15 ani ?i peste, corespunz?tor a 13,5 grame de alcool pur pe zi. (WHO, 2016, p.29)

Cu un consumul total de alcool de 10,9 litri alcool pur per persoan? în vârst? de 15 ani ?i peste, continentul european înregistreaz? cel mai înalt nivel al consumului de alcool. Alcoolul neînregistrat, produs în gospod?rii, ob?inut ?i comercializat în afara regimului guvernamental de control, reprezint? 1,9 litri alcool (aproximativ 17% din consumul total de alcool), ponderea acestuia fiind relativ constant? în ultimele dou? decenii (20,5% în 1990, 18,5% în 2012), valori mai înalte întâlnindu-se în ??rile Federa?iei Ruse ?i limitrofe. (Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report. 2016, p. 145-146; Shield et al, 2016, p. VIII-IX)

Între nivelul consumului de alcool ?i gradul de dezvoltare economic? a unei ??ri (reflectat în Produsul Intern Brut) pe de o parte ?i consumului neînregistrat de alcool pe de alt? parte exist? o rela?ie invers propor?ional?, astfel, în ??rile s?race ?i cele în curs de dezvoltare, consumul de alcool r?mâne la cote înalte pe seama alcoolului produs în gospod?rii. (WHO, 2011, p.5; Shield et al, 2016, p.2)

Tendin?e ale consumului de alcool în ultimii 25 ani

Trendul consumului de alcool ?i efectele consumului d?un?tor de alcool asupra s?n?t??ii sunt dependente atât de contextul socio-economic ?i cultural al unei ??ri, de disponibilitatea alcoolului ?i de eficacitatea politicilor na?ionale în domeniul alcoolului, cât ?i de volumul de alcool consumat, de modelul de consum ?i, uneori, de calitatea alcoolului. Din acest motiv, povara bolilor ?i mortalit??ii atribuibile alcoolului sunt mai înalte în ??rile s?race. (WHO, 2011, p. X-XII; WHO, 2014, p. XIII).

În ultimii 25 ani, consumul global de alcool a crescut cu 10% pe seama cre?terii cantit??ilor de alcool consumate în unele regiuni ale Asiei, China, India, Africa. De?i, în decursul ultimelor dou? decenii, regiunea european? a înregistrat o reducere cu 11% a consumului de alcool, Europa continu? s? fie continentul cu cel mai înalt nivel al consumului de alcool, fiind urmat? de continentul american, China, unele ??ri din Africa, sud-estul Asiei ?i regiunea Mediteranei de est. (Steffens R. et al, 2016, p.14) În anul 2009, rata consumului de alcool în UE a dep??it dublul consumului mediu global. (WHO, 2012, p.1)

Ultimele dou? decenii au adus schimb?ri semnificative în comportamentul consumatorilor de alcool europeni, având un impact decisiv asupra poverii bolilor ?i mortalit??ii atribuibile alcoolului. La începutul anilor '90, ??rile mediteraneene de?ineau primele ranguri ale consumului de alcool, în timp ce ??rile est europene înregistrau valori semnificativ sub media european?. Tendin?a descresc?toare a consumului de alcool a început s? devin? manifest? începând din anul 1990 ?i s-a accentuat în special în ultimii ani ai intervalului 1990-2014, fiind semnificativ? în ??rile mediteraneene (mai pu?in cu 34% pentru toate ??rile mediteraneene) ?i central-vest europene (mai pu?in cu 22%), în timp ce în ??rile din estul ?i sud-estul Europei consumul de alcool s-a men?inut la un nivel relativ constant. Trendul descresc?tor al consumului s-a datorat în principal reducerii consumului de vin în ??ri ca Fran?a, Italia, Portugalia, Spania, cu o popula?ie numeroas?, având pân? în deceniul trecut un consum preferen?ial tradi?ional de vin. (Shield et al, 2016, p. 11)

La nivel mondial, doar 61,7% din popula?ia în vârst? de 15 ani ?i peste nu a consumat alcool în ultimele 12 luni. (WHO, 2014, p. 33) Peste 16% din popula?ie s-a angajat în episoade de consum excesiv de alcool. (ibidem, p. XIV) În toate regiunile OMS, b?rba?ii sunt mai frecvent consumatori de alcool, experimenteaz? de patru ori mai frecvent episoade de consum excesiv ?i au o pondere mai înalt? a dizabilit??ilor ?i mortalit??ii atribuibile alcoolului. (WHO, 2011, p. X-XII)

Aproximativ 266 milioane de europeni adul?i se declar? consumatori de alcool în cantit??i de pân? la 20 g în rândul popula?iei feminine, respectiv 40 g în rândul popula?iei masculine. Aproximativ 58 milioane (15%) dep??esc acest prag, 20 milioane (6%) consum? zilnic mai mult de 40 g alcool la femei sau 60 g alcool la b?rba?i, iar 23 milioane sunt dependen?i de alcool (5,4% din b?rba?ii de vârst? activ? ?i 1,5 % din femei). (Anderson &, Baumberg, 2006, p.3; ARPS, 2013)

De?i multe femei stopeaz? consumul de alcool pe durata sarcinii, între 25% ?i 50% din gravide continu? s? bea, înregistrând uneori modele de consum d?un?tor. (Anderson &, Baumberg, 2006, p. 3)

Evaluarea modelului de consum de alcool

Evaluarea frecven?ei consumului indic? islandezii, maghiarii, estonienii ?i lituanienii ca fiind b?utorii care consum? alcool mai rar decât o dat? pe s?pt?mân?, dar cu un model de consum al unor cantit??i mari (consum excesiv), în timp ce bulgarii, portughezii, spaniolii, italienii ?i croa?ii consum? alcool zilnic sau aproape zilnic. (Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report, 2016, p. 74)

Bulgarii cumuleaz? cel mai mare num?r de zile de consum de alcool într-un an (189 zile), urma?i de portughezi, spanioli, italieni, croa?i. La polul opus se afl? lituanienii, care consum? alcool în medie 53 zile dintr-un an. Românii se situeaz? la jum?tatea spectrului frecven?ei consumului de alcool. (ibidem, p. 84)

Preferin?ele pentru un anumit tip de b?utur? reflect? varia?ii geografice importante, dar ?i modific?ri istorice ale obiceiurilor de consum. Sumarizând tiparele de consum ale europenilor adul?i, statele europene pot fi grupate în clustere, cu modele de consum similare: (WHO, 2012, p. 4)

· ??rile central-estice ?i est europene, cu o apartenen?? relativ recent? la UE, înregistreaz? rate ale consumului de alcool superioare mediei UE, cu nivele înalte ale consumului de alcool neînregistrat. B?uturile spirtoase ocup? o pondere important? în cadrul tipului de alcool consumat, în timp ce preferin?ele pentru vin sau bere difer? în propor?ii semnificative.

· în ??rile central-vestice ?i vest europene cu excep?ia Fran?ei, berea este b?utura preferat?. Modelul de consum este de tip mediteranean, iar toleran?a social? pentru episoadele de ebrietate este redus?, cu excep?ia Marii Britanii ?i Irlandei, a c?ror model de consum ?i tradi?ie cultural? sunt mai apropiate de cel al ??rilor nordice;

· ??rile nordice ?i nord-est europene se definesc printr-un nivel de consum redus fa?? de media UE, preferin?? pentru b?uturile spirtoase, consum de alcool episodic (non-zilnic), episoade de consum excesiv de alcool ?i toleran?? social? crescut? pentru st?rile de ebrietate;

· ??rile sud europene se caracterizeaz? printr-un model de consum de tip mediteranean, cu un consum de alcool regulat (zilnic sau aproape zilnic), frecven?? redus? a episoadelor de intoxica?ie acut? ?i toleran?? social? redus? pentru starea de ebrietate. Cu excep?ia Ciprului ?i a Maltei, nivelele de consum sunt înalte.

America de Sud este regiunea care înregistreaz?, de asemenea, ponderi semnificative ale consumatorilor de vin, Argentina ?i Chile fiind ??ri tradi?ional produc?toare de vin. (WHO,2011, p. 6-7)

Berea, consumat? de 36% dintre b?utori, este preferat? în emisfera vestic?, cea mai mare parte a Europei de Nord, multe dintre ??rile Africii ?i Australia. În regiunea Africii sub-Sahariene, unde nivelele de consum sunt reduse, berea ?i b?uturile spirtoase sunt consumate în propor?ii relativ egale.

B?uturile spirtoase, reprezentând peste 45% din totalul consumului înregistrat de alcool, sunt preferate de lituanieni (80,6% din b?utori), danezi (78,1%) ?i bulgari, dar ?i de locuitorii Asiei de Sud-Est ?i ai Pacificului de Nord. (Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report, 2016, p. 78; WHO, 2011, p. 6-7)

Episoadele de consum excesiv de alcool

Consumul excesiv (de risc) de alcool define?te consumul de alcool care conduce la intoxica?ie alcoolic? acut?, asimilat consumului ce dep??e?te pragul de 60 g alcool pur la b?rba?i, respectiv 40 g alcool la femei, cu o ocazie. No?iunea a fost introdus? pentru a estima ponderea consumului de alcool periculos pentru s?n?tate din cauza consecin?elor medicale (acute ?i cronice), sociale ?i legale, având, din acest punct de vedere, o valoare înalt predictiv?. Consumul episodic excesiv se refer? la episoade de consum a unor cantit??i mari de alcool, cu o durat? mai mare de o zi, alternând cu perioade de abstinen?? sau consum u?or sau moderat de alcool. Locuitorii ??rilor nordice, dar ?i românii, sunt între b?utorii cu un consum episodic excesiv de alcool. (Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report, 2016, p. 94-96)

Contextul consumului de alcool

De?i b?utul este prin excelen?? o activitate social?, contextul uzual al consumului de alcool este asociat cu rata poverii bolii atribuibile alcoolului. Consumul de alcool în compania prietenilor este considerat un factor mai pu?in nociv decât consumul de alcool de unul singur. B?utul în localuri publice sau în spa?ii exterioare (parcuri, pe str?zi) este rar în ??rile apar?inând blocului estic (România, Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania). Aproximativ 95% din lituanieni, 92% din danezi ?i finlandezi, 60% din spanioli ?i americanii beau frecvent acas?. (Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report, 2016, p. 119-136)

Povara bolilor atribuibile alcoolului

Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 boli diferite, clasificate în International Classification of Diseases 10 (ICD-10), între care tulbur?ri neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate ?i altele), boli gastrointestinale (ciroz? hepatic? alcoolic?, pancreatit? acut? ?i cronic?, gastropatie alcoolic?), cancere (de tub digestiv ?i sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune arterial?), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infec?ioase (ex. pneumonie, tuberculoz?), v?t?m?ri inten?ionale ?i non-inten?ionale (auto ?i heteroagresivitate, suicid, omor, intoxica?ii accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale). (WHO, 2014, p. 2-12)

Din cei peste 266 milioane de europeni care consum? alcool cel pu?in ocazional, 58 milioane sunt mari b?utori, iar 23 milioane sunt dependen?i de alcool (5,4% dintre b?rba?ii ?i 1,5% dintre femeile din grupa de vârst? activ?). (Anderson &, Baumberg, 2006, p. 3; ARPS, 2013) Nou? din 10 persoane dependente de alcool nu primesc tratament. (Rehm et colab. 2012, cit de ARPS, 2013)

În 2012, 139 milioane DALY (5,1% din povara global? a bolii) s-au atribuit deceselor premature ?i dizabilit??ilor atribuibile alcoolului, cea mai înalt? rat? fiind înregistrat? la nivelul UE. Peste 7,4% din povara bolilor atribuibile consumului de alcool s-a înregistrat în rândul b?rba?ilor ?i 1,4% la femei. (WHO, 2014, p.XIV) Cu toate acestea, impactul consecin?elor medico-sociale ale consumului de alcool este semnificativ mai mare în rândul popula?iei feminine. Morbiditatea ?i mortalitatea asociate alcoolului au crescut semnificativ în rândul popula?iei feminine fa?? de valoarea înregistrat? în urm? cu un deceniu. (ibidem, p. 8; CNAPA, 2014, p. 2)

Mai mult de 3 milioane decese anual sunt determinate de cauze asociate consumului de alcool, reprezentând mai mult de trei p?trimi din mortalitatea global? la nivelul regiunii europene OMS (7,6% din decese la b?rba?i ?i 4% din decesele în rândul femeilor). (Shield et al, 2016, p. 16)

De?i în ultimii 25 ani consumul de alcool a sc?zut în regiunea european? OMS, povara mortalit??ii atribuibile alcoolului înregistreaz? o cre?tere de 4% fa?? de anul 1990, în principal prin contribu?ia mortalit??ii înalte la nivelul ??rilor din regiunea est european? (+22% în anul 2013 fa?? de 1990) ?i a ??rilor sud-est europene (+65 fa?? de anul 1990). Modelul de consum excesiv de alcool, caracteristic ??rilor nordice, ??rilor baltice ?i României, precum ?i cre?terea ratei mortalit??ii globale la adul?i ?i speran?a de via?? redus? (în mod particular în ??rile est europene) sunt principalii factori care determin? acest decalaj. În ??rile în care sc?derea consumului de alcool a fost semnificativ? ?i stabil?, povara bolilor asociate consumului de alcool s-a redus propor?ional. Astfel, în 2014, mortalitatea atribuibil? alcoolului a atins valoarea de 5% în ??rile central ?i vest europene (cu 25% mai pu?in fa?? de 1990), 12% în ??rile Mediteranei de sud (cu 27% mai pu?in fa?? de 1990) ?i 14% în ??rile central-est europene (cu 15% mai pu?in fa?? de 1990), reprezentând cele mai sc?zute valori din ultimii 25 de ani. (ibidem, p. IX) La polul opus, se afl? ??rile est europene, cu nivele înalte ?i tendin?e cresc?toare ale consumului de alcool, unde decesele atribuibile alcoolului de?in peste 54% din decesele de toate cauzele. (ibidem, p. IX)

Povara mortalit??ii atribuibile alcoolului

Bolile cardiovasculare, ciroza hepatic?, cancerul ?i traumatismele inten?ionale ?i noninten?ionale sunt principalele cauze de deces, de?inând 88% din mortalitatea atribuibil? alcoolului (90% pentru sexul feminin ?i 87% pentru sexul masculin), respectiv 76% din mortalitatea de toate cauzele, contribu?ia cea mai important? fiind atribuibil? bolilor cardiovasculare. (ibidem, p.16)

Mortalitatea prin boli cardiovasculare atribuibile alcoolului variaz? între 5% în ??rile central ?i central-vest europene ?i 54% în ??rile cu un nivel înalt al consumului ?i model de consum episodic excesiv (Belarus, Kazahstan, Kirgistan, Republica Moldova, Ucraina). Prevalen?a patologiei cardiace determinat? de alcool este puternic subestimat?, în condi?iile în care este imposibil s? poat? fi corelate, în mod sistematic, simptomatologia cardiac? cu volumul ?i modelul consumului de alcool pentru fiecare pacient, dar ?i ca urmare a deficitului de studii epidemiologice serioase în majoritatea ??rilor. ((ibidem, p.19; 32-36)

Ciroza hepatic? înregistreaz? rate înalte ale mortalit??ii în toate ??rile central-est ?i est europene, în special în regiunile unde exist? o produc?ie tradi?ional? de b?uturi spirtoase din fructe cu semin?e (Ungaria, România, Slovacia, Slovenia). Cele mai ridicate rate ale mortalit??ii prin ciroz? hepatic? se întâlnesc în Kirgistan (475,4 cazuri/milion); Kazahstan, Turkmenistan ?i Uzbekistan, (aproximativ 340 cazuri/milion), hepatita B ?i C fiind, de asemenea, un factor de risc pentru aceste popula?ii. La polul opus, se situeaz? ??rile vest europene cu nivele reduse ale mortalit??ii prin ciroz? hepatic? (între 41 ?i 155 cazuri/milion) ?i rate progresiv descresc?toare în ultimele decenii. Pe de alt? parte, Republica Moldova, România ?i Slovacia înregistreaz? rate ale mortalit??ii prin ciroz? hepatic? mai înalte decât cele a?teptate pentru volumul de alcool consumat, fapt care poate fi asociat cu nivelele mari de consum al spirtoaselor ob?inute în gospod?rii din fructe ale c?ror semin?e nu sunt separate în procesul de ob?inere a b?uturii. (ibidem, p.18-27)

Cancerul asociat consumului de alcool are o pondere de peste 10% din totalul cancerelor ?i înregistreaz? valori înalte ale prevalen?ei în ??rile estice ?i central-est europene, unde consumul de alcool se men?ine la nivele înalte. Valori inferioare mediei europeane se reg?sesc în ??rile care au înregistrat reduceri semnificative ?i stabile ale consumului de alcool pe parcursul ultimelor decenii. (ibidem, p.18-19; 27-31)

Povara mortalit??ii prin v?t?m?ri corporale s-a redus în perioada 1990-2014 cu 9% pentru v?t?m?rile inten?ionale ?i cu 27% pentru cele noninten?ionale. Lituania ?i România se afl? în topul ??rilor cel mai afectate de violen?a determinat? de consumul de alcool. De?i în majoritatea ??rilor europene ponderea tinerilor implica?i în conflicte decla?ate de consumul de alcool este dispropor?ionat? fa?? de alte grupe de vârst?, în ??rile caracterizate prin episoade de consum excesiv de alcool (Lituania, România, Bulgaria) toate grupele de vârst? sunt afectate în propor?ii relativ egale. (ibidem, p.18-19; 36-51)

Costurile asociate consumului de alcool

Conform unui metastudiu din 2006, costurile societale ale consumului de alcool se ridic? la aproximativ 1,3% din Produsul Intern Brut al unei ??ri. (Committee of the Regions, 2016) În anul 2010, la nivelul UE, costurile asociate consumului de alcool au fost estimate la 155,8 miliarde €, cuantumul major al acestora fiind datorat deceselor premature (45,2 miliarde €), îngrijirilor de s?n?tate (21,4 miliarde €), ?omajului (17,6% miliarde €), absenteismului (11,3 miliarde €). La acestea, se adaug? costurile datorate ac?iunilor în justi?ie estimate, în 2006, la 33 miliarde € anual. (CNAPA, 2016, p. 2)

Consumul de alcool în România

Conform profilului de ?ar? prezentat în cel mai recent Raport asupra alcoolului ?i s?n?t??ii al OMS, în anul 2010, consumul de alcool pur/capita la popula?ia în vârst? de 15 ani ?i peste a fost de 14,4 l, înregistrând o tendin?? cresc?toare în ultimul deceniu. Din acest consum, 10,4 litri alcool reprezint? consumul înregistrat, iar 4 litri reprezint? consumul de alcool neînregistrat, men?inut la un nivel constant. Consumul mediu de alcool pur în rândul b?rba?ilor este de 22,6 litri, respectiv 6,8 litri în rîndul femeilor. Consumul de alcool raportat exclusiv la popula?ia consumatoare de alcool de 30,7 litri alcool pur per persoan? în rândul b?rba?ilor ?i de 10,9 litri alcool pur per persoan? în rândul femeilor, media consumului de alcool în rândul popula?iei b?utoare fiind de 21,3 litri alcool pur per capita. Numai 14,3% din popula?ia de peste 15 ani nu a consumat niciodat? alcool (7,6% din b?rba?i ?i 29,3% dintre femei), în timp ce dou? treimi din popula?ie consum? alcool regulat. (WHO, 2014, p.232)

Peste 28% din români dep??esc pragul limit? de 60/40 grame alcool pur consumat, iar peste 10% dep??esc 120 grame alcool pur la b?rba?i sau 80 grame la femei ocazional, înscriindu-se în categoria b?utorilor cu consum episodic excesiv extrem. Prevalen?a episoadelor de consum d?un?tor de alcool a fost de 18,7 % în rândul b?rba?ilor b?utori ?i 2,7 % în rândul femeilor, ponderea cumulat? a episoadelor de consum excesiv pentru ambele sexe fiind de 7,5% din popula?ia general?, respectiv 11,1% din popula?ia care se autodeclar? b?utoare. (Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report, 2016, p. 96) Cu un volum de alcool cuprins între 75 ?i 100 g alcool consumat cu o ocazie, România ocup? locul 5 (dup? Islanda, Danemarca, Finlanda ?i Suedia) în topul ??rilor cu un model de consum excesiv de alcool. (ibidem, p.95)

Berea este b?utura preferat? a românilor, pentru toate grupele de vârst?, fiind consumat? de 70% din tinerii de 18-34 ani ?i aproximativ 60% din persoanele de 35-65 ani. Mai pu?in de 60% din români consum? vin. Consumul spirtoaselor este de 39% în rândul tinerilor sub 35 ani ?i aproximativ 42% pentru popula?ia în vârst? de 35-65 ani. (ibidem, p. 78)

Peste 10% din români beau acas?, singuri, cel pu?in o dat? pe s?pt?mân?, dar mai pu?in de o treime consum? alcool în compania membrilor familiei, aproximativ 50% consum? alcool în mod obi?nuit în localuri publice ?i doar 9% beau în parcuri sau pe str?zi. (ibidem, p. 118-135)

Influen?a regiunii geografice asupra modelului de consum are o semnifica?ie relativ?, transilv?nenii înregistrând cel mai mare num?r de abstinen?i, bucure?tenii sunt mai degrab? b?utori „light” ("u?ori", consum sc?zut pân? la moderat), iar moldovenii ?i muntenii sunt prezen?i mai frecvent în zona consumului „medium” (moderat) ?i „hard” ("greu", consum excesiv). Mai mult de jum?tate (52%) dintre b?utorii „hard” ?i 42% dintre consumatorii „medium” sunt fum?tori zilnici. (MS. CSP Sibiu, 2005, p. 23-25)

Povara bolii atribuibil? alcoolului în România

Conform rezultatelor studiilor interna?ionale, în România, 15.175 decese sunt cauzate în fiecare an consumului de alcool, din care 11.659 în rândul b?rba?ilor ?i 3.516 în rândul femeilor. (Rehm et colab. 2012, cit de ARPS, 2013) Prevalen?a tulbur?rilor induse de alcool în rândul popula?iei de 15 ani ?i peste este de 2,4% (3,7% în rândul b?rba?ilor ?i 1,1% în rândul femeilor, valori inferioare mediei UE (7,4% la b?rba?i, respectiv 1,4% la femei), al c?ror decalaj fa?? media european? ridic? problema subraport?rii patologiei psihosomatice atribuibile alcoolului. În ceea ce prive?te dependen?a de alcool, 2% din românii în vârst? de 15 ani ?i peste sunt dependen?i de alcool fa?? de 4% la nivelul UE. (WHO, 2014, p.232)

Într-o not? din anul 2011, Ministerul S?n?t??ii estimeaz? valori superioare celor indicate de studiile interna?ionale: „în România mor anual peste 17.000 de oameni în urma consumului de alcool, iar peste jum?tate dintre ace?tia mor în perioada activ? a vie?ii lor (între 20 ?i 64 de ani).... Mortalitatea la vârsta adult? (20-64 de ani), atribuibil? consumului de alcool în România, este de trei ori mai mare la b?rba?i, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu UE 15 (statele membre pân? în 2004)... Între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool se num?r? accidentele (mortalitate de trei ori peste media UE 15), bolile cardiovasculare (mortalitate de dou? ori media UE15 - statele membre noi - ?i de opt ori media UE 15) ?i ciroza hepatic? (mortalitate peste dublul ??rilor UE 15)”. (MS, 2011) Cu aceste valori, România înregistreaz? cea mai înalt? rat? standardizat? a mortalit??ii atribuibile alcoolui din UE în rândul femeilor ?i locul 4 la b?rba?i (dup? Estonia, Letonia ?i Lituania). (Rehm et colab. 2012, cit de ARPS, 2013)

Peste 14% din anii poten?iali de via?? la femei ?i 25,4% la b?rba?i sunt pierdu?i prin decese atribuibile alcoolului. (Furtunescu et al, 2013) Aproximativ 4% din deficitul speran?ei de via?? la femei ?i 18% la b?rba?i sunt puse pe seama consumului nociv de alcool, în condi?iile în care România (al?turi de Ungaria ?i Letonia) înregistreaz? cea mai redus? speran?? de via?? din cele 28 state ale UE, cu un deficit de 11,8 ani fa?? de media UE. (Eurostat Statistics, 2014)

În anul 2012, aproape 70.000 cazuri cu patologie asociat? consumului de alcool au fost externate, totalizând 572.549 zile de spitalizare, un cost de 1.537,6 RON/caz (superior mediei na?ionale a tarifului pe caz) ?i un cost total al asisten?ei de s?n?tate de rambursat de CNAS echivalent a 25 milioane €. (Furtunescu et al, 2013; ARPS, 2013)

La aceast? sum?, reprezentând exclusiv costurile îngrijirilor de s?n?tate pe durata spitaliz?rii, se adaug? costuri suplimentare (datorate asistentei primare ?i ambulatorii, asisten?ei de urgen??, concediilor medicale, precum ?i costurile induse de accidente rutiere care au avut drept cauz? consumul de alcool). Dou? treimi din cazurile internate au prezentat patologie hepatobiliar? ?i aproape un sfert tulbur?ri mentale induse de consumul de alcool. Aproape jum?tate dintre aceste cazuri au prezentat complica?ii. Dintre cazurile spitalizate, 73,82% au fost reprezentate de tulbur?ri ale sistemului hepatobiliar ?i ale pancreasului ?i 22,28% au fost tulbur?ri mentale organice induse de alcool. Aproape jum?tate (46,3%) din cazurile spitalizate au prezentat complica?ii. (idem)

Cel pu?in 53% din români declar? c? au fost victime ale unor agresiuni pe fondul consumului de alcool, valoare care situaz? România pe locul 2, dup? Lituania, din punct de vedere al num?rului victimelor violen?ei determinate de consumul de alcool ?i pe locul 3 (dup? Lituania ?i Bulgaria) din punct de vedere al ponderii femeilor ca victime în conflicte declan?ate sub influen?a alcoolului. (Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report, 2016, p. 18-194)

Tendin?e ?i caracteristici ale consumului de alcool în rândul adolescen?ilor ?i tinerilor

Consumul de alcool la adolescen?ii ?i tinerii europeni

În timp ce consumul mediu de alcool în UE a sc?zut, ponderea adolescen?ilor ?i adul?ilor tineri afecta?i de efectele consumului nociv de alcool a crescut în ultima decad? în numeroase state UE. Popula?ia european? tân?r? reprezint? în mod particular o popula?ie la risc, cu o mortalitate de peste 10% în rândul femeilor ?i aproximativ 25% în rândul b?rba?ilor în vârst? de 15-29 ani, ca urmare a modelelor de consum nociv de alcool. (Commission of European Communities, 2006)

Conform ESPAD 2011, în toate ??rile europene, cu excep?ia Islandei, peste 70% din adolescen?ii în vârst? de 15-16 ani au consumat alcool cel pu?in o dat? în via??. În peste 50% din cazuri, preferin?ele b?ie?ilor se îndreapt? spre bere, iar ale fetelor spre b?uturile spirtoase. Evaluarea frecven?ei consumului de alcool indic? 79% din adolescen?i ca fiind consumatori de alcool în ultimele 12 luni ?i 37% în ultimele 30 zile. (Hibell et al, 2011, cit. de Steffens & Sarrazin, 2016, p. 13 )

Aproximativ 60% din adolescen?i au început s? consume alcool înaintea vârstei de 13 ani, iar 12% din ace?tia au experimentat primul episod de ebrietate la aceast? vârst?. Identificarea vârstei de debut a consumului de alcool este esen?ial? în planificarea strategiilor de interven?ie, în condi?iile în care debutul consumului de alcool înaintea vârstei de 15 ani este asociat cu un risc de 4 ori mai mare de a dezvolta dependen?? la alcool de la o vârst? tân?r?, iar consumul de alcool înaintea vârstei de 13 ani induce un risc de 7 ori mai mare de a adopta un model de consum excesiv de alcool fa?? de adolescen?ii care încep s? consume alcool dup? vârsta de 17 ani.

Modelul de consum excesiv este experimentat constant de 39% din tineri, fiind mai frecvent în ??rile nordice, Marea Britanie, Irlanda, Fran?a, Monaco, Belgia, Estonia ?i Rusia. Amplificarea modelului de consum excesiv de alcool a fost semnificativ? în rândul fetelor, cu o cre?tere a prevalen?ei de la 35 % în anul 2003 la 38% în 2011. Se poate concluziona c? adolescen?ii consum? alcool mai rar decât adul?ii, dar în cantit??i mai mari. (Donaldson, 2009, cit de Steffens & Sarrazin, 2016, p. 15) În rândul b?ie?ilor, ponderea episoadelor de consum excesiv înregistreaz? o u?oar? sc?dere în 2011 (43%) fa?? de 2007 (45%). (Hibell et al, 2012, p.11) Consumul de alcool la petreceri este adesea înso?it de utilizarea de droguri recrea?ionale, sporind riscurile consecin?elor negative. În acest context, perspectivele politice trebuie s? reflecte faptul c? utilizarea combinat? de droguri cu alcool a devenit o component? cheie a problemelor legate de policonsumul de droguri cu care se confrunt? societatea actual?. (Hibell et al, 2012, p.11)

Aproximativ 64% din adolescen?ii ?i tinerii sub 25 ani au declarat preferin?a pentru alcool ca mijloc de distrac?ie, cu consecin?e pozitive, iar 48% au afirmat c? alcoolul îi ajut? s? uite de probleme. Doar 42% au admis c? alcoolul poate avea efecte d?un?toare asupra s?n?t??ii. Posibilitatea ca alcoolul s? fie cauza unor comportamente pe care „s? le regrete mai târziu” sau al unei “st?ri proaste” este admis? de numai 35% din reponden?i, iar „problemele cu poli?ia” ?i “a nu fi în stare s?-?i controleze consumul de alcool” sunt indicate de 19% din reponden?i. (ibidem, p. 80-81)

Consumul de alcool în rândul p?rin?ilor ?i defectele de parentaj ale p?rin?ilor consumatori de alcool (la nivel clinic ?i subclinic) sunt factori determinan?i ai comportamentului fa?? de alcool al adolescentului. (Donaldson, 2009, cit de Steffens & Sarrazin, 2016, p.16)

Consumul de alcool la adolescen?ii români

Conform anchetei ESPAD 2011, propor?ia adolescen?ilor de 16 ani care au consumat cel pu?in o dat? în via?? o b?utur? alcoolic? a fost de 79%, în sc?dere fa?? de 2007 (81%), 2003 (88%) ?i 1999 (85%) ?i sub media ??rilor ESPAD (87%). Prevalen?a consumului de alcool din ultimele 12 luni a fost de 72%, în sc?dere fa?? de anii preceden?i (74% în 2007, 79-80% în 1999 ?i 2003) ?i sub media ??rilor ESPAD (79%). (MS.MAI.ANA, 2011, p. 2)

O anchet? efectuat? în anul 2011 în cadrul unui proiect comun româno-olandez identific? doar 11% dintre adolescen?ii de sex masculin ?i 26% dintre fete ca fiind abstinen?i. (Van Hoof & Moll, 2012)

De?i frecven?a consumului regulat de b?uturi alcoolice (cel pu?in o dat? în ultimele 30 de zile) a sc?zut de la 52% (2007) la 49% (2011), ponderea episoadelor de consum excesiv de alcool a înregistrat o tendin?? cresc?toare sus?inut? (de la 27% în 1999 la 36% în 2011). De asemenea, a crescut num?rul elevilor care s-au angajat în episoade de consum excesiv (mai mult de 5 b?uturi la o ocazie, de peste 3 ori în ultimele 30 de zile) de la 8% (2007) la 10% (2011). În rândul fetelor, se observ? o cre?tere mai pu?in exprimat? a consumului de alcool între 2006 ?i 2010, urmat? de o sc?dere în 2014 (8,7%). În ceea ce prive?te episoadele de consum d?un?tor de alcool, ponderea b?ie?ilor care au experimentat cel pu?in dou? episoade de ebrietate este superioar? fa?? de cea a fetelor. (INSP. CRSP Cluj, 2015, p. 59)

Un procent de 6,1% din elevi au experimentat alcoolul pentru prima dat? înaintea vârstei de 9 ani, 5,26% la 9-10 ani ?i 6,31% dup? împlinirea vârstei de 17 ani. Trei din 100 de elevi au consumat alcool în incinta ?colii, frecven?a consumului la ?coal? fiind mai mare în Moldova. (ibidem, p 29)

Ponderea medie a elevilor care au consumat alcool în ultimele 30 zile este 11,79%, valori superioare acesteia reg?sindu-se în Moldova (14,22%) ?i Banat (12,66%). (ibidem, p 32)

De trei ori mai pu?ine fete consum? regulat alcool fa?? de b?ie?i, ponderea acestora r?mânând la un nivel relativ stabil odat? cu înaintarea în vârst?, în timp ce num?rul adolescen?ilor de sex masculin care consum? regulat alcool cre?te semnificativ odat? cu vârsta (29,16% în clasa a IX-a ?i de 43,49% la elevii clasei a XII-a). (ibidem, p 36)

În România, un sfert dintre tinerii în vârst? de 18-34 ani au fost victime ale conflictelor declan?ate de consumul excesiv de alcool.(Comparative monitoring of alcohol epidemiology across the EU. Baseline assessment and suggestions for future action. Synthesis report, 2016, p. 203)

Procurarea b?uturilor alcoolice este relativ facil?, alcoolul fiind disponibil în supermarket-uri, alimentare, restaurante, baruri, discoteci, unde este vândut inclusiv personanelor sub vârsta minim? legal? (18 ani), care reu?esc aproape întotdeauna s? ob?in? alcool de la vânz?tori. (Van Hoof et al, 2009)

Politici ?i strategii de interven?ie

Politici ?i strategii de interven?ie la nivel european

Strategia global? privind combaterea efectelor consumului d?un?tor de alcool a UE, publicat? în 2006, a fost conceput? pentru a ajuta guvernele ?i organismele implicate în combaterea efectelor nocive ale consumului de alcool s?-?i coordoneze ac?iunile pentru a reduce efectele negative ale alcoolului în Europa. Strategia accentueaz? impactul negativ pe care îl are abuzul de alcool asupra persoanelor, asupra familiilor ?i a societ??ii, precum ?i asupra for?ei de munc? ?i a productivit??ii. Strategia UE privind alcoolul define?te cinci teme prioritare relevante pentru orientarea strategiilor de prevenire a consumului d?un?tor de alcool în toate statele membre, complementare politicilor na?ionale în domeniul alcoolului ?i pentru care pot fi realizate ac?iuni comunitare convergente politicilor na?ionale: (WHO, 2013)

1. Protejarea tinerilor, a copiilor ?i copiilor nen?scu?i;

2. Reducerea morbidit??ii ?i mortalit??ii prin accidente de trafic;

3. Prevenirea tulbur?rilor psihopatologice asociate consumului de alcool în rândul adul?ilor ?i prevenirea impactului negativ al consumului de alcool la locul de munc?;

4. Informarea, educarea ?i con?tientizarea efectelor d?un?toare ale consumului de alcool ?i promovarea unui consum responsabil de alcool;

5. Crearea, dezvoltarea ?i sus?inerea bazelor de date comune.

Obiectivele principale ale interven?iilor pentru protejarea copiilor ?i tinerilor afla?i sub vârsta minim? legal? pentru consumul de alcool sunt:

· Întârzierea debutului consumului de alcool;

· Reducerea ?i minimalizarea cantit??ilor de alcool care ar putea fi consumate de c?tre adolescen?i;

· Reducerea consecin?elor pe care copiii le pot suferi în familiile afectate de alcoolism. (ibidem)

Planul european de ac?iune pentru reducerea consumului d?un?tor de alcool 2012-2020 include un set de op?iuni bazate pe dovezi, privind strategiile de reducere a consumului d?un?tor de alcool.

Planul de ac?iune privind consumul de alcool în rândul tinerilor ?i episoadele de consum excesiv de alcool sprijin? realizarea obiectivelor Strategiei UE privind alcoolul, prin ac?iuni concrete care vizeaz? ?ase arii (de) interven?ie. Grupele de vârst? considerate “tinere” sunt: copiii nen?scu?i, copiii, adolescen?ii ?i tinerii în vârst? de pân? la 25 ani.

Planul de ac?iune stabile?te trei direc?ii de interven?ie prioritar?:

· Protejarea copiilor nen?scu?i prin reducerea expunerii femeilor la alcool în timpul sarcinii;

· Protejarea copiilor de a fi expu?i de c?tre al?ii la consecin?ele d?un?toare ale consumului de alcool;

· Prevenirea ?i reducerea consumului de alcool de c?tre adolescen?i pân? la împlinirea vârstei legale. (CNAPA, 2014, p. 7-8)

Strategia „S?n?tate 2020”: un cadru european de politici pentru sus?inerea ac?iunilor vizând s?n?tatea ?i bun?starea popula?iei la nivelul guvernului ?i societ??ii stabile?te o agend? ambi?ioas? ?i de perspectiv? în domeniul ocrotirii s?n?t??ii popula?iei. (WHO, 2013)

Situa?ia consumului de alcool ?i a efectelor sale nocive este monitorizat? prin intermediul Sistemului UE de informare privind s?n?tatea ?i consumul de alcool (EUSAH), care func?ioneaz? datorit? cooper?rii dintre Comisia European? ?i Organiza?ia Mondial? a S?n?t??ii, în cadrul programelor UE în domeniul s?n?t??ii publice. În acest context, se elaboreaz? periodic profiluri de ?ar?, cu detalii privind consumul de alcool ?i efectele sale asupra s?n?t??ii în fiecare ?ar?. Coordonarea la nivelul UE se realizeaz? de c?tre Comitetul pentru politicile ?i ac?iunile na?ionale privind alcoolul (CNAPA), Comitetul privind colectarea de date, indicatori ?i defini?ii ?i Forumul european privind s?n?tatea ?i consumul de alcool (EAHF). În anul 2006, a fost elaborat Sistemul Global de Informare pentru alcool ?i s?n?tate (GISAH), care serve?te ca baz? de date pentru sistemele informa?ionale regionale.

În 2015, Parlamentul European a adoptat o rezolu?ie prin care a solicitat Comisiei Europene prezentarea Planului European de Ac?iune pentru reducerea efectelor consumului d?un?tor de alcool ?i elaborarea Strategiei Europene privind Alcoolul 2016-22. (EU Parliament, 2015)

Politici ?i strategii de interven?ie la nivel na?ional

Documentele care orienteaz? activitatea de promovare a unui stil de via?? s?n?tos deriv? din Strategia Na?ional? de S?n?tate 2014-2020 „S?n?tate pentru prosperitate" care preia liniile directoare ale Strategiei Europene OMS privind S?n?tatea Copiilor ?i Adolescen?ilor în Europa pentru anii 2014-2024, precum ?i pevederile Programului XII de ac?iuni al OMS pentru 2014-2019. Organizarea ?i desf??urarea campaniilor na?ionale de Informare-Educare-Con?tientizare privind efectele consumului de alcool sunt prev?zute de Programul Na?ional de Evaluare ?i Promovare a S?n?t??ii ?i Educa?ie pentru S?n?tate. (MS, 2014)

Consiliul na?ional pentru coordonarea politicilor ?i ac?iunilor de reducere a consumului d?unator de alcool în Romania coordoneaz? politicile ?i ac?iunile na?ionale de reducere a consumului d?un?tor de alcool, în acord cu priorit??ile UE, ale OMS ?i cu situa?ia pe plan na?ional.

Strategia na?ional? în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2014-2020 abordeaz? situa?ia ?i politicile pentru tinerii de 14-35 de ani ?i ghideaz? politicile de tineret în direc?ia convergen?ei la nivel european. Pentru domeniul "S?n?tate, sport ?i recreere", grupul ?int? este reprezentat de tineri consumatori de droguri ?i/sau alcool; tinerii cu obiceiuri de diet? nes?n?toas?, tinerii cu dizabilit??i, tinerele mame de 15-19 ani, tinerii infecta?i cu HIV/SIDA, tinerii afecta?i de diferite boli psihice, tinerii cu un stil de via?? care nu include activit??i sportive sau culturale. (MTS, 2015)

Parteneriatele europene în cadrul unor proiecte de cercetare privind consumul de alcool au permis adoptarea unor experien?e europene de bun? practic? ?i dezvoltarea unor politici locale ?i na?ionale de prevenire a consumului de alcool