ZIUA NATIONALA FĂRĂ TUTUN

Învinge dependența de tutun! Recâștigă-ți sănătatea!

ZNFT isi propune Informarea şi conştientizarea populaţiei privind efectele nocive ale fumatului

În 1987 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a creat Ziua Mondială Fără Tutun ca o modalitate de a atrage atenţia, la nivel mondial, asupra prevalenţei crescute a consumului de tutun şi efectelor negative asupra sănătăţii.

Ziua Mondială Fără Tutun este menită să încurajeze o perioadă de 24 de ore de abstinenţă de la toate formele de consum de tutun, pe tot globul.

La data de 31 mai a fiecărui an, OMS sărbătoreşte Ziua Mondială Fără Tutun, subliniind riscurile pentru sănătate asociate cu consumul de tutun şi pledând pentru politici eficiente de reducere a consumului de tutun, a doua cauză de deces la nivel global (după hipertensiune) şi, în prezent, responsabil pentru uciderea a unuia din 10 adulţi din întreaga lume.

În scopul sensibilizării populaţiei României referitor la beneficiul renunţării la fumat, Guvernul României,  în temeiul art. 107 alin. (2) din Constituţie şi al art. 8 din Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, a adoptat Hotărârea 1270/2002, prin care, cea de-a 3-a zi de joi a lunii noiembrie se declară “Ziua Naţională fără Tutun”.

În acest sens, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii organizează campanii de marcare a acestei zile.

Scopul lor este :

* Reducerea prevalenţei fumatului în rândul tinerilor prin promovarea unui stil de viaţă fără tutun şi conştientizarea populaţiei generale cu privire la efectele nocive ale fumatului

* Creşterea numărului de persoane din grupul ţintă informate cu privire la efectele nocive ale fumatului
* Creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat * Diseminarea de recomandări în vederea renunţării la fumat

* Sensibilizarea populaţiei şi a profesioniştilor din sistemul sanitar în privinţa pericolului pe care îl reprezintă bolile cauzate de fumat

Fumatul, risc major pentru sănătate, este asociat cu:

30% din decesele prin cancer

90% din decesele prin cancer pulmonar

25% din decesele prin boli coronariene

85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive

25% din decesele prin boli cerebrovasculare

Ţigara – compoziţie chimică:

Ţigările conţin mai mult de 4000 de substanţe chimice diferite.

Aproximativ 250 din acestea sunt toxice.

Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea produc cancer.

FUMATUL - Factori de risc

Curiozitatea naturală a adolescenţilor

Opinia prietenilor

Atitudini şi comportamente familiale permisive faţă de consumul de tutun

Disponibilitatea produselor din tutun

Nevoia de noi experienţe şi emoţii

Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută

Eşecul şcolar si asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant

FUMATUL - Factori de protecţie

Canalizarea curiozităţii prin informare cu privire la riscurile asociate consumului de tutun

Promovarea educaţiei prin valori şi atitudini care denotă respect şi responsabilitate pentru sănătatea proprie

Accesibilitatea scăzută a tutunului în mediile sociale frecventate de tineri

Promovarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber

Mediu familial armonios

Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat

Programe de prevenire

Strategii în vederea renunţării la fumat

Motivaţia

Eliminarea fumului din mediu

Adoptarea unui stil de viaţă sănătos

Gândire pozitivă

Consiliere şi tratament

Sevrajul nicotinic

Sevrajul nicotinic este definit ca totalitatea simptomelor care apar la oprirea aportului de nicotina dupa o utilizare indelungata.

Manifestarile sevrajului sunt multiple si difera in functie de persoana – exista fumatori care nu au avut nici unul din simptomele sevrajului nicotinic, dupa cum exista si persoane care "incearca" forme severe. Din fericire, ele sunt trecatoare - au un punct culminant la aproximtiv 48 - 72 de ore pentru ca apoi sa scada treptat in trei sau patru saptamani.

Manifestarile sevrajului

▪ Nevoia acuta de a fuma

▪ Nervozitate, iritabilitate, anxietate

▪ Frustrare sau furie, depresie

▪ Ameteli ocazionale, dureri de cap

▪ Senzatie de foame

▪ Tremor

▪ Bradicardia si scaderea tensiunii arteriale

▪ Tuse

▪ Tulburari ale somnului

Cum sa suportati mai usor efectele sevrajului

1. Ganditi pozitiv. Enumerati in fiecare zi motivele pentru care ati renuntat la fumat si recompensati-va cu mici cadouri pentru progresul realizat.

2. Incercati sa va gasiti preocupari in primele zile. Evitati sa va expuneti unor situatii sau sa va duceti in locuri care va predispun la fumat. 

3. Pastrati banii economisiti in urma renuntarii la fumat intr-un vas sau borcan in asa fel incat sa se vada cum nivelul lor creste in fiecare zi. Folositi banii pentru o „Zi de cumparaturi” care sa sarbatoreasca faptul ca ati reusit sa va lasati. 

4. Cautati sprijinul rudelor si prietenilor. Cu totii avem nevoie de ajutor si intelegere pentru a realiza anumite lucruri in viata iar familia si prietenii in mod sigur vor fi mai mult decat incantati sa va ajute in acest demers.

5. Hraniti-va si odihniti-va bine si acordati-va atentie maxima. Este prea usor sa va neglijati in favoarea familiei sau serviciului, dar daca nu aveti grija de dumneavoastra veti ajunge la capatul puterilor.

6. Amintiti-va in mod constant ca doar in cateva saptamani veti fi eliberat de dependenta de tutun. Victoria va fi dulce si meritati sa va bucurati de ea!

7. Apelati la un medic cu pregatire in domeniu.

Beneficiile asupra organismului in urma renuntarii la fumat

▪ După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte.
▪ După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal.
▪ După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor.
▪ După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi.
▪ După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie.
▪ După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua.
▪ După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător.
▪ După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi.
▪ După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodata