CE ESTE GRIPA ?

Gripa face parte dintr-o categorie mai mare de boli virale respiratorii. Astfel, exista o serie de virusuri care circula in aceeasi perioada a anului, dau simptomatologie asemanatoare gripei dar se deosebesc de aceasta prin evolutia mai usoara.
Puteti recunoaste o viroza respiratorie datorata altor tipuri de virusuri decat virusurile gripale dupa debutul mai lent al bolii (incepe usor cu usturimi in gat, nas infundat, dureri de cap) cat si dupa evolutia mai usoara a bolii.
Gripa se transmite usor de la om la om datorita conditiilor favorizante cum ar fi aglomerarile urbane, colectivitatile de copii si adolescenti.

Definiţie:
Este o boală acută. Infecţioasă, foarte contagioasă, produsă de virusul gripal. Se manifectă prin simptome respiratorii şi fenomene toxice generale, putând evolua uneori spre forme grave.
Sezonul rece favorizează îmbolnăvirile şi epidemiile de gripă (iarna, începutul primăverii), dar boala poate să apară şi în alte anotimpuri.

Transmiterea :
Se transmite pe cale aeriană, de la omul bolnav la omul sănătos:
• Direct prin tuse sau strănut;
• Indirect prin obiecte proaspăt contaminate (batistă, prosop, veselă, etc.)
Contagiozitatea este mare, dar de scurtă durată ( 2 – 4 zile de la debutul bolii).

Manifestare :
Boala debuteaza brusc, la 1 – 2 zile de la contactul cu omul bolnav.
Simptome :
• Febră 39 – 40 grade Celsius;
• Frisoane;
• Cefalee (dureri de cap);
• Dureri musculare;
• Astenie fizică (slăbiciune);
• Congestionarea faringelui (roşu în gât);
• Răguşală până la afonie (pierderea vocii);
• Tuse frecventă, uscată, obositoare;
• Inapetenţă (lipsa poftei de mâncare);
• Greţuri. Vărsături;

Tratament:
Formele comune se tratează la domiciliu, cu repaus la pat, antitermice (paracetamol). Nu se ia acid acetil salicilic (ASPIRINA), aceasta poate favoriza apariţia sindromului Reye.
• Consultaţi medicul de familie !
• Gripa severă şi cea complicată se tratează în spital: susţinerea funcţiilor vitale (respiratorie şi cardio – vasculară), antibiotice în caz de suprainfecţii bacteriene

Prevenire
a) Recomandari generale pentru prevenirea imbolnavirilor prin gripa:

1. evitarea aglomerarilor umane
2. Evitarea, pe cat posibil, a contactului cu persoanele bolnave;
3. Spalarea mainilor tot timpul, mai ales dupa suflarea nasului si venirea in contact cu persoane bolnave,
4. Omul bolnav se izolează de restul familiei într-o cameră corespunzătoare din punct de vedere igienic (luminoasă, aerisită, suficient de încălzită 24 – 26 grade Celsius).
5. Bolnavul va folosi batiste igienice în caz de tuse sau strănut
6. Aerisirea incaperilor sau a birourilor cu mentinerea unei temperaturi de 18-20 grade C,
7. Mentinerea la domiciliu a copiilor bolnavi pentru evitarea transmiterii bolii in comunitate.
8. Evitarea vizitării bolnavilor sau suspecţilor de gripă.

b) Vaccinarea antigripală

Cea mai eficienta metoda de prevenire a imbolnavirilor de gripa este vaccinarea antigripala.
Aceasta vaccinare protejeaza persoana vaccinata numai fata de virusurile gripale circulante in sezonul respectiv, cuprinse in vaccin, si nu fata de toate tipurile de virusuri care dau simpotomatologie asemanatoare gripei dar au evolutie mai usoara. Vaccinarea este recomandata tuturor persoanelor incepand cu varsta de 1 an.
Acesta trebuie sa fie efectuata in stare buna de sanatate, singura contraindicatie la vaccinare fiind alergia la proteine de ou.
Perioada in care este bine sa fie administrat vaccinul este in presezon, adica lunile octombrie-decembrie ale fiecarui an. Vaccinul utilizat este diferit de la un sezon la altul, iar compozitia acestuia este stabilita de Organizatia Mondiala a Sanatatii care transmite tuturor producatorilor formula vaccinala.

Grupele de populatie "tinta" pentru programele speciale de vaccinare sunt reprezentate de :
a) persoane cu risc crescut de complicatii, aici fiind incluse persoanele in varsta sau cu handicap, cele institutionalizate, adultii si copiii cu afectiuni cronice (cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale si cu imunosupresie), persoanele cu varste peste 65 de ani, copiii si adolescentii (intre 6 luni si 18 ani) carora li se administreaza medicatie pe termen lung cu aspirina si care sunt astfel expusi riscului de a dezvolta sindrom Reye in urma unei infectii gripale.
b) persoane, care prin natura ocupatiei, pot transmite gripa celor din categoria cu risc crescut, respectiv medicii, cadrele sanitare medii, personalul auxiliar din spitale si unitatile sanitare ambulatorii (cu prioritate a celor din maternitati, sectiile de terapie intensiva, statii de salvare), salariatii institutiilor de ocrotire a copiilor si batranilor si cei ai unitatilor de bolnavi cronici, membrii familiilor (inclusiv copiii) care includ persoane in categoria cu risc crescut de complicatii ale gripei.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a recomandat, de asemenea, vaccinarea tuturor persoanelor infectate cu HIV, persoanelor care calatoresc la tropice sau in emisfera sudica, precum si vaccinarea gravidelor si a copiilor mici.
In cazul gravidelor, vaccinul gripal se poate administra pe toata durata sarcinii. De retinut ca acesta nu da reactii adverse si nu provoaca malformatii ale fatului. Vaccinul poate fi administrat si pe perioada alaptarii.
Contraindicatii:
Vaccinul gripal este contraindicat persoanelor cu manifestari alergice severe la oua. In cazul pacientilor cu boli febrile sau orice infectii acute, administrarea vaccinului trebuie amanata pana la vindecarea acestora.
Reactii adverse :
Vaccinarea poate determina aparitia, la 6-12 ore, a unor reactii secundare locale (la 30%-50% dintre vaccinati): durere, roseata (eritem), intarirea zonei respective (induratie), vanataie (echimoza), care dispar spontan. Totodata, pot aparea reactii generale (la 1%), precum febra sub 39 de grade Celsius, de scurta durata, care se remite cu antitermice, dureri de cap, astenie. Foarte rar pot aparea reactii alergice severe precum urticaria, rinita, socul anafilactic.

Administrare:
Vaccinul gripal se administreaza, numai de catre un cadru medical, intramuscular sau subcutanat. Pentru achizitionarea acestuia se recomanda prescriptia medicala. Vaccinul gripal poate fi administrat concomitent cu alte vaccinuri, dar in locuri diferite.

 

CANCER DE COL UTERIN

Cancerul de col uterin este al doilea ca frecventa intre toate tipurile de cancer in intreaga lume , primul loc fiind ocupat de cancerul de san

Pretutindeni in lume, la fiecare doua minute o femeie moare din cauza cancerului de col uterin. In Romania situatia este cu atat mai trista cu cat cazurile de cancer sunt descoperite in stadii avansate. Din pricina problemele sociale si economice romanii nu isi fac controale periodice si ajung la medic numai cand boala este deja intr-un stadiu final.

Ca in cazul majoritatii cancerelor (90% din ele), este vorba de un carcinom, adica de o tumora ce se dezvolta pornind de la tesutul de acoperire numit epiteliu.
Cancerul de col uterin afecteaza cel mai frecvent femeile tinere (35-50de ani) in perioada de activitate genitala, in timp ce cancerul de corp uterin, mai rar, apare mai ales la menopauza

Colul uterin este o zona de tranzitie intre vagin si uter. Practic este un fel de inel care delimiteaza partea superioara a vaginului de partea inferioara a uterului. Vaginul are o structura diferita fata de cea a uterului (au tipuri diferite de celule). Colul uterin, fiind situat intre cele doua nu stie ce fel de structura sa adopte. Prin urmare, osciland intre cele doua tipuri este predispus la schimbari. Aceasta predispozitie il face sensibil si in fata modificarilor de tip cancerigen, adica displazia. Altfel spus pot aparea una sau mai multe celule altfel decat celelalte care se comporta si se inmultesc diferit fata de restul celulelor organismului si formeaza o tumora.

Factori favorizanti in aparitia cancerului de col uterin

1.HPV
Cauza numarul unu de aparitie a cancerului de col uterin este infectia cu virusul uman Papilloma (HPV). Virusul este foarte raspandit si se transmite extrem de usor astfel ca aproximativ 75% din femeile active sexuale iau virusul. Din fericire numai o parte din acestea fac cancer, restul avand un sistem imunitar suficient de puternic care poate lupta impotriva virusului si il poate omori.
2.Viata sexuala inceputa devreme
3.Parteneri sexuali multipli
4.Femei cu mai mult de 5 sarcini
5.Se pare ca si fumatul are un rol favorizant in aparitia cancerului de col uterin

Leziunile precanceroase

Aparitia acestui cancer este precedata de leziuni denumite displazii (transformare anormala) ale colului uterin. Aceste displazii pot fi depistate precoce si pot fi tratate, evitand astfel evolutia spre cancer. In absenta tratamentului, aceste displazii pot evolua spre cancer localizat, care poate, in 10-15 ani, sa se extinda la organele vecine (vagin, vezica urinara). In acest fel cancerul devine invaziv.

Simptome.

Din pacate adeseori, nu se manifesta prin nici un semn. Totusi, sangerarile anormale (metroragii) dupa raportul sexual si secretia albicioasa (leucoree) cu striuri de sange sunt semne care trebuie sa alarmeze orice femeie. La examenul ginecologic, medicul va aprecia aspectul leziunilor si va recomanda, daca este necesar, depistarea cu ajutorul unui frotiu.

Diagnostic.
In cazul depistarii unui frotiu anormal, trebuie efectuat un examen amanuntit al colului uterin (colposcopie), pentru a observa zonele suspecte ale colului si a se recolta tesut (biopsie). Examenul celulelor acestui tesut permite sa se aprecieze daca leziunile sunt benigne,precanceroase sau canceroase.

Tratamentul depinde de stadiul de evolutie a leziunilor
- in stadiul de simple leziuni precanceroase, tesutul anormal este distrus (laser, distructie prin refrigerare sau prin curent electric);
- in stadiul de leziuni precanceroase (displazii) severe, interventia denumita conizatie , consta in ablatia (inlaturarea ) unei portiuni conice spre baza colului;
- in stadiul de cancer mai avansat (cancer invaziv), tratamentele depind de stadiul extensiei cancerului. Se recurge la interventie chirurgicala,la radioterapie si, eventual, la chimioterapie, utilizate singure sau combinate, in functie de situatie.

 

CANCERUL DE SAN - PREVENIRE SI DEPISTARE

Evaluarea riscului de cancer la san

Fiecare femeie risca sa aiba cancer de san.

Femeilor le place sa se gandeasca la cancerul de san mai ales atunci cand sunt sanatoase.

Dar unele femei vor face cancer de san in decursul vietii. Cancerul de san poate fi depistat precoce. Depistarea precoce creste sansele de vindecare.

Iti poti mari sansele de depistre precoce cunoscand riscurile si lucrand cu doctorul tau pentru a le reduce.

Care sunt factorii de risc?

Chiar daca nu poti controla anumiti factori de risc de cancer de san, exista anumite moduri de viata care te pot ajuta sa reduci aceste riscuri.

Mentinand o greutate optima a corpului tau.

In special pentru femeile dupa menopauza, a fi supraponderala determina o crestere a riscului. Studiile arara ca, avand mai mult tesut gras, se poate mari nivelul de estrogen la femeie si deci creste probabilitatea de a avea cancer la san.

Urmareste aceste instructiuni pentru a-ti mentine greutatea la nivel optim:

Fa miscare

Studii recente arata chiar si ca o activitate fizica moderata poate micsora riscul de cancer la san.

Mananca sanatos.

Micsoreaza ratia de alimente bogate in grasimi saturate sau grasimi hidrogenate.

Alege mese mai usoare si mananca mai putina carne rosie.

Mananca multe fructe proaspete si legume.Acestea au proprietati antioxidante care ar putea ajuta la prevenirea cancerului.

Limiteaza alcoolul.

Consumul de alcool este clar legat de marirea riscului de cancer de san. Comparate cu femeile ce nu consuma alcool, acelea care consuma o bautura alcoolica pe zi au un risc putin mai ridicat. Femeile ce consuma de la 2 la 5 bauturi alcoolice pe zi au un risc cu 50% mai mare decat acelea care nu beau alcool.

Se recomanda limitarea consumului de alcool.

Vorbeste cu medicul tau.

Daca ai un risc ridicat de cancer de san, medicul ti-ar putea prescrie medicamente pentru reducerea riscului.

Se recomanda examene regulate

Pe langa faptul ca este important de cunoscut si de evaluat riscul cancerului de san, trebuie sa urmezi aceasta lista de examene medicale pentru at e ajuta sa depistezi devreme orice anormalitati la nivelul sanilor.

Autoexaminarea lunara.

Daca ai peste 20 de ani, examineaza-ti sanii o data pe luna.

Trebuie sa te obisnuiesti cu forma si felul sanilor tai si anunta-ti medicul daca observi orice schimbare.

Nu-ti examina sanii mai des de o luna intrucat aceasta ar putea reduce capacitatea de a observa o schimbare graduala.

Acest lucru se face in fata oglinzii cu mina opusa sanului examinat.

Se ridica bratul de pe partea sanului si cu cealalta mana se palpeaza usor sanul de sus in jos si cu miscari circulare in toate cadranele si inclusiv axila.

Daca se simt formatiuni cu consistenmta mai dura si care la palpare dor atunci trebuie sa te adresezi medicului de familie.

Examinare anuala la medic.

Fa-ti examinare clinica la medicul tau cel putin o data pe an, de la varsta de 20 ani.

Mamografie cat mai devreme.

Prima mamografie ar trebui facuta la 35 de ani.

Apoi, dupa varsta de 40 de ani, trebuie facuta annual.

Daca ai sub 40 de ani si antecedente in familie de cancer de san sau ai alte griji in privinta riscului, vorbeste cu medicul tau cand sa incepi sa-ti fci mamografie.

Daca ai un risc sporit de a face cancer de san din cauza antecedentelor in familie, vorbeste cu medicul tau despre examene suplimentare.

 

 

 

ZIUA NATIONALA ANTIFUMAT -  15 Noiembrie 2012

Hai să nu fumăm o zi!   >>> pliant

 

În a treia joi a lunii noiembrie celebrăm Ziua Naţională fără Tutun al cărei scop este încurajarea renunţării la fumat.

Aşadar... ce-ar fi să nu fumăm o zi?    >>> mai mult